Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 267/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 267

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN: 10 aprilie 2009

Completul format din:

PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu JUDECĂTOR 2: Valerica Niculina Grosu

- - - - JUDECĂTOR 3: Elena judecător

- grefier

Ministerul Public: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - - Biroul Teritorial Bacău

reprezentat prin procuror

La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii din 08.04.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurentul inculpat în stare de arest asistat din oficiu de avocat.

Procedura este completă.

S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefier, după care:

Recurentul - inculpat, întrebat fiind, declară că își menține recursul declarat împotriva încheierii din 8 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.

Avocat, arată că au luat legătura cu inculpatul și nu mai are alte cereri prealabile de formulat.

Reprezentantul Parchetului, arată că nu are alte cereri prealabile de formulat.

Nemaifiind alte cereri prealabile formulate în cauză, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Avocat din oficiu pentru inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, pe fond revocarea măsurii arestării preventive, având în vedere că este infractor primar iar lăsarea în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

Pentru asistența din oficiu solicită plata onorariului din fondurile speciale ale Ministerului Justiției și Libertăților.

Reprezentantul Parchetului în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, solicită respingerea recursului formulat de inculpat, menținerea încheierii pronunțată de Tribunalul Bacău la data de 8.04.2009, ca fiind legală și temeinică, apreciind că subzistă în continuare temeiurile prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, temeiuri care impun privarea de libertate a inculpatului, datorită naturii faptelor săvârșite și circumstanțelor acestuia care a avut o atitudine de nerecunoaștere.

Recurentul inculpat, lasă soluția la aprecierea instanței.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului penal de față;

Prin încheierea din 8.04.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău, în temeiul art. 3001al.1,3, Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpaților și.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul DIICOT - Serviciul Teritorial Bacău nr.16 D/P/2009 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților și, în stare de arest preventiv.

Instanța a fost sesizată la data de 07.04.2009 astfel că potrivit art.3001are C.P.P. obligația ca după înregistrarea dosarului având în vedere că inculpații și, sunt arestați preventiv în prezenta cauză, să verifice din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii preventive înainte de expirarea duratei pentru care aceasta a fost dispusă.

Se reține că prin încheierea din 14 MARTIE 2009 pronunțată de Tribunalul Bacăus -a dispus arestarea preventivă a inculpaților și, pe o durată de câte 29 de zile începând cu data de 14.03.2009.Inculpații au fost arestați preventiv în baza acestei încheieri, fiind emise mandatele de arestare preventivă nr.12/2009 și 13/2009.

Din datele dosarului rezultă că inculpații au fost cercetați și trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev. de art.13 alin.1,2,3 din Legea nr.678/2001 modificată, constând în aceea că în cursul lunii martie a anului curent în calitate de părinți naturali ai minorilor și B, profitând de imposibilitatea acestora de a se apăra sau de a-și exprima dorința datorată minorității, pentru a obține venituri materiale au acceptat să-i transfere la o clinică în vederea prelevării unui organ(rinichi), ce urma a fi transplantat unei persoane ce avea nevoie de un asemenea organ.

Temeiurile legale care au stat la baza luării măsurii arestării preventive sunt dispozițiile art.148 lit.f Cod procedură penală, reținându-se existența unor indicii temeinice că inculpații au comis faptele pentru care au fost cercetați.

Cu privire la dispozițiile art. 148 lit. f din Cod procedură penală care au fost reținute ca temei pentru luarea măsurii arestării preventive față de inculpați, instanța a constatat că sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții pe care acest text de lege le impune, respectiv pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile de care sunt acuzați inculpații sunt mai mari de 4 ani închisoare, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

La aprecierea pericolului pe care îl prezintă în concret pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpaților, instanța a avut în vedere natura faptei de care inculpații sunt suspectați precum și sfera relațiilor sociale lezate, aspecte care au condus la concluzia că se impune menținerea în stare de arest preventiv a acestora.

Infracțiunile de trafic de minori prevăzute de art. 13 alin. 1,2,3 din Legea nr. 678/2001, modificată, sunt apreciate ca deosebit de grave și de natură să creeze în opinia publică o stare de indignare și de dezaprobare, favorizând temerea că justiția nu acționează suficient de ferm împotriva unor manifestări infracționale de accentuat pericol social.

Rezultă că temeiurile care au impus privarea de libertate a inculpaților subzistă, de la data arestării și până în prezent neintervenind nici un motiv care să fi condus la înlăturarea acestora.

Împotriva încheierii a declarat recurs la pronunțare inculpatul.

Cu ocazia dezbaterilor prin apărător a solicitat admiterea recursului și pe fond revocarea măsurii, deoarece este infractor primar iar lăsarea în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

Verificând încheierea pe baza motivelor invocate și a lucrărilor dosarului Curtea costată că recursul este nefondat.

Pentru luarea măsurii arestării preventive este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

a) să existe probe sau indicii temeinice privind săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală;

b) fapta respectivă să fie sancționată de lege cu pedeapsa închisorii;

c) să fie prezent cel puțin unul dintre temeiurile de arestare, expres și limitativ prev. de art. 148 Cod procedură penală.

În cauză, recurentul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 al. 1,2,3, din Legea nr. 678/2001 și sancționată cu pedeapsa închisorii de la 7 la 18 ani.

S-a reținut în sarcina sa că în cursul lunii martie 2009 acceptat ca fiul său B, în vârstă de 7 ani să fie internat într-o clinică în vederea prelevării unui rinichi pentru a fi transplantat unei alte persoane, în schimbul unui preț considerabil.

Deși inculpatul a negat acuzația că urma să primească o sumă mare în valută, probele administrate până în prezent conturează presupunerea rezonabilă că este autor al infracțiunii de trafic de minori.

Potrivit art. 2 lit. d din Legea nr. 678/2001 prin exploatarea unei persoane, alături de alte activități prin care se încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale omului, se înțelege și cea de prelevare de organe.

Deși pericolul concret al unei infracțiuni nu este sinonim cu pericolul concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a unei persoane, între cele două categorii juridice există o strânsă interdependență, probele pe baza cărora se apreciază pericolul social al faptei dovedind de cele mai multe ori pericolul concret pentru ordinea publică.

În cauză, victima infracțiunii este un minor de 7 ani, lipsit de capacitatea de a-și exprima voința, asupra căruia inculpatul - în calitate de părinte - are un ascendent deosebit.

că acesta a intenționat să " vândă " un rinichi al propriului copil denotă nu numai o sfidare a legii, dar și o încălcare a celor mai elementare norme morale, generând în rândul societății un puternic sentiment de dezaprobare și indignare.

O altă probă în susținerea pericolului concret pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului îl constituie fișa de cazier din care rezultă că inculpatul a mai fost sancționat de 3 ori, inclusiv în minoritate, perseverența infracțională dovedind că pedepsele anterioare nu și-au atins scopul de reeducare a acestuia, comportamentul deviant fiind reiterat.

Din considerentele arătate, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, se va respinge ca nefundat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 38515pct.l lit b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din 8.04.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț.

Dispune plata din fondul Ministerului Justiției și Libertăților a sumei de 100 lei reprezentând onorariu pentru avocatul desemnat din oficiu.

În baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul să plătească statului 200 lei cheltuieli judiciare în care se include și onorariul de avocat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din data de 10.04.2009 în prezența inculpatului arestat.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

GREFIER,

a

Red.înch. -

Red.dec. -.

- 2 ex

13.04.2009

Președinte:Dumitru Pocovnicu
Judecători:Dumitru Pocovnicu, Valerica Niculina Grosu, Elena

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 267/2009. Curtea de Apel Bacau