Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 278/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.278/
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 16.05.2008
PREȘEDINTE: Constantin Cârcotă
JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate
JUDECĂTOR 3: Mița
GREFIER-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel
La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, și, împotriva încheierii de ședință din 5.05.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosar nr-.
La apelul nominal au răspuns recurenții inculpați și, în stare de arest, asistați de apărători aleși, av. și av. în baza împuternicirilor avocațiale pe care le depun la dosar, precum și recurentul-inculpat, în stare de arest, lipsă fiind apărătorul acestuia, avocat .
Procedura de citare a fost legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință în sensul că a fost depusă la dosar o cerere de amânare a cauzei formulată de apărătorul ales al recurentului-inculpat, avocat, motivat de faptuzl că se află la tribunalul București; a anexat cererii de amânare și copie împuternicirii avocațiale, precum și un extras din Ecris, cu privire la dosarul aflat pe rolul Tribunalului București, unde acordă asistență juridică reclamantului.
Recurentul- inculpat solicită acordarea unui termen scurt de judecată pentru a se prezenta apărătorul ales.
Curtea pune în discuție cererea formulată de apărătorul ales al recurentului.
Reprezentantul Ministerului Public arată că a fost acordat un termen de judecată pentru ca recurenții -inculpați să fie asistați de apărătorii aleși, așa încât la acest termen de judecată recurentul-inculpat urmează a fi asistat de un apărător desemnat din oficiu.
Apărătorii recurenților-inculpați și precizează că nu se opun cererii de amânare formulată la acest termen de judecată, apărătorul ales al recurentului inculpat a făcut dovada imposibilității de a se prezenta la acest termen de judecată.
Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru desemnare unui apărător din oficiu care să asigure asistența juridică a recurentului -inculpat.
La a doua strigare a cauzei au răspuns recurenții inculpați și, în stare de arest, asistați de apărători aleși, av. și av.,precum și recurentul-inculpat, în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat.
-. arată că, potrivit art.65 din legea nr. 304/2004
"procurorii din fiecare parchet sunt subordonați conducătorului parchetului respectiv"și în conformitate cu dispozițiile art.67 alin.3 din aceeași lege "în procesele penale, la ședința de judecată, poate participa procurorul care a efectuat urmărirea penală sau alt procuror desemnat de conducătorul parchetului".
În cauza de față urmărirea penală a fost instrumentată de DIICOT așa încât apreciază că atât la instanța de fond cât și la instanța de recurs, în ședința de judecată trebuie să participe un procuror desemnat de procurorul șef DIICOT B și nu un procuror judiciarist cum s-a întâmplat în această speță.
Pentru considerentele expuse solicită acordarea unui termen de judecată pentru a participa un procuror desemnat de procurorul șef al DIICOT
Recurenții-inculpați, prin apărători subscriu concluziilor mai sus formulate.
Reprezentantul Ministerului Public precizează că există un ordin intern prin care toți procurorii din cadrul secției judiciare a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați sunt desemnați să intre în cauzele penale instrumentate de DIICOT
Avocat precizează că procurorul șef DIICOT nu poate da ordin unui procuror judiciarist din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați.
Curtea, față de susținerile reprezentantului Ministerului Public în sensul că a fost emis un ordin în baza căruia procurorii secției judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați reprezintă DIICOT, dispune lăsarea cauzei la a treia strigare pentru a fi prezentat acel ordin.
La a treia strigare a cauzei au răspuns recurenții inculpați și, în stare de arest, asistați de apărători aleși, av. și av.,precum și recurentul-inculpat, în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat.
Reprezentantul Ministerului Public depune la dosar copie a Ordinului nr. 14/ 15.02.2008 prin care face dovada faptului că este desemnată să participe la ședințele de judecată în cauzele în care DIICOT a adresat cereri sau a sesizat instanțele de judecată.
Avocat depune la dosar un proces verbal emis la data de 19.10.2007 în dosarul nr. 353/D/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-DIICOT precum și copii de pe expertiza contabilă.
procesuali arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursurilor.
Avocat arată că va susține recursul doar în ceea ce privește netemeinicia încheierii recurate, urmând ca pentru nelegalitate să formuleze concluzii, colegul său, avocat.
Astfel, arată că încheierea s-a pronunțat cu încălcarea regulilor potrivit cărora trebuie să se desfășoare un proces penal.
Probele nu au de dinainte o valoare prestabilită și trebuie adminJ. cu respectarea paragrafelor 5 și 6 din CEDO.
În motivare, instanța de fond arată că susținerile apărării sunt contrazise de probele din faza urmăririi penale, ori urmează fi avut în vedere faptul că instanța nu a fost sesizată și nici rechizitoriul întocmit, ci se discută despre subzistența indiciilor.
Arată că a fost încălcat grav principiul nevinovăției, acesta subzistând până la momentul pronunțării unei hotărâri de condamnare,
S-a invocat gravitatea faptei și rezonanța socială ori acestea nu sunt suficiente dacă nu sunt coroborate și cu alte mijloace de probă din care să rezulte pericolul pentru ordinea publică.
Nu mai poate fi invocat conceptul de ordine publică la 9 luni de la momentul luării măsurii arestării preventive; toate dispozițiile Codului d e procedură penală trebuie coroborate cu paragrafele 5 și 6 din CEDO cu referire concretă la rezonabilitate și desfășurarea unui proces echitabil.
Rezonabilitatea trebuie raportată la modul în care s-a desfășurat urmărirea penală și la modul de desfășurare a cercetării judecătorești.
Astfel, solicită a se avea în vedere că în faza de urmărire penală, într-o perioadă de 5 luni nu s-a desfășurat nici un act de urmărire penală, iar în momentul apropierii termenului de 180 zile, pentru a se evita încetarea de drept a măsurii arestării preventive într-un timp foarte scurt s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice contabile, și nicidecum efectuarea unei expertize așa cum ar fi trebuit raportat la esența economică a infracțiunilor reținute în sarcina recurenților inculpați, s-au administrat probe cu încălcarea flagrantă a dreptului la apărare, în sensul că la momentul audierii martorilor și a efectuării constatării tehnico-științifice contabile nu fost chemat apărătorul ales pentru că nu a formulat cerere în acest sens, deși, așa cum rezultă din procesul-verbal depus la dosar o astfel de cerere a existat; deasemeni constatarea tehnico-științifică s-a dispus a fi efectuată pe baza probelor de la dosar.
Consideră că procesul de față nu este unul echitabil pentru că nu au fost respectate drepturile fundamentale iar menținerea la nesfârșit a acestei măsuri creează un proces neechitabil.
Instanța de fond trebuia să arate ce anume justifică arestarea preventivă.
Avocat solicită a se lua act de faptul că subscrie concluziilor formulate de colega sa.
Arată că de la data învestirii instanței cu soluționarea acestei cauze, nu s-a întâmplat nimic în dosarul de fond ci doar s-a dispus introducerea în cauză a unor agenți comerciali, care, potrivit procurorului de la urmărirea penală, îi califică "agenți fantomă",așa încât va trece o perioadă lungă de timp până se va realiza procedura de citare cu aceștia, timp în care inculpații vor rămâne în stare de arest
Apreciază că instanța trebuia să se pronunțe pe temeiul măsurii arestării preventive având în vedere actele de la dosar ori încheierea recurată face referire în proporție de 90% la rechizitoriu, la faptele reținute în sarcina inculpaților așa încât consideră că aceasta nu poate fi primită ca o motivare a menținerii stării de arest.
Așa cum rezultă din procesul-verbal depus la dosar, a fost unic apărător al inculpaților în faza urmăririi penale și a solicitat să participe la efectuarea oricărui act de urmărire penală, fapt ce nu a fost respectat.
La luarea măsurii arestării preventive s-a avut în vedere un prejudiciu de peste 100 miliarde lei, iar la momentul sesizării instanței, prejudiciul a ajuns la 60 miliarde lei.
Referitor la prejudiciu arată că accizele ce urmau a fi plătite la bugetul de stat se calculează diferit funcție de gradul băuturii alcoolice. Expertul ales băutura cu gradul de alcool cel mai ridicat și s-a ajuns la prejudiciul de 60 miliarde lei.
Expertul desemnat de inculpați a sesizat acest aspect și calculat în mod corect, stabilindu-se un prejudiciu de 14 miliarde lei.
În a 179- zi s-a prezentat inculpaților materialul de urmărire penală, li s-au adus învinuiri noi, inculpații solicitând efectuarea unei expertize privind calitatea vinului. Aceștia nu au avut posibilitatea de a face apărări.
Solicită astfel, admiterea recursului, casarea încheierii recurate în parte și punerea în libertate a inculpaților.
Referitor la excepția invocată precizează că și-a întemeiat excepția pe dispozițiile art.67 din Legea nr. 303/2004 republicată în anul 2005.
Înțelege să își susțină excepția invocată.
Deasemeni precizează că recursul vizează și înlocuirea măsurii arestării preventiv cu obligarea de a nu părăsi localitatea pentru și măsura obligării de a nu părăsi țara pentru .
Avocat, apărătorul recurentului inculpat arată că subscrie concluziilor formulate de colegi și solicită ca instanța să aibă în vedere principiul nevinovăției: consideră că inculpații trebuie judecați în stare de libertate pentru a avea posibilitatea de a-și procura probe întrucât s-au administrat probe împotriva lor și nu li s-a dat posibilitatea de a înțelege natura acestora.
În ceea ce privește temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive, prima instanță a apreciat că acestea se mențin, însă solicită a fi avută în vedere orientarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în sensul că dacă nu au apărut noi temeiuri, aceasta nu înseamnă că instanța nu poate reveni asupra măsurii dispuse.
Față de starea materială a inculpaților, anturajul acestora, bunurile ce pot fi indisponibilizate pentru acoperirea prejudiciului apreciază că nu se impune a fi menținuți inculpații în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției invocate având în vedere dispozițiile art.2 alin.3 din OG ce a modificat Legea nr. 508/2004 precum și față de existența Ordinului nr. 14 /15.02.2008 emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
Solicită respingerea recursului promovat de inculpați ca nefondat raportat la perioada, modalitatea, mijloacele și consecințele faptei.Arată că respectarea dreptului la apărare excede cadrului procesual, întrucât în faza urmăririi penale, trebuie să se pronunțe cu privire la temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive, respectiv cele prevăzute de art.148 lit. d și f Cod procedură penală pentru inculpatul și art.148 lit.f Cod procedură penală pentru inculpații și.
Recurentul-inculpat, având cuvântul, arată că este arestat de 8 luni iar procurorul anchetator a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara. Arată că i s-a reținut în sarcină un prejudiciu de peste 1 miliard lei, lui, care este un muncitor cu un salariu de 270 RON în timp ce alții sunt cercetați în stare de libertate.
Solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul-inculpat, având cuvântul, arată că în a 179-a zi a luat cunoștință de probe, atunci s-a început urmărirea penală pentru alte fapte; precizează că este de acord cu concluziile formulate de apărător, are un copil minor, lasă la aprecierea instanței.
Recurentul-inculpat, având cuvântul, arată că a cerut pe timpul anchetei probe la dosar și toate au fost respinse.Este de acord cu concluziile apărătorului.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului,constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 05.05.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Vrancea a dispus, în temeiul art.3002în referire la art.160 alin.1 și 3 din Codul d e procedură penală, menținerea arestării preventive inculpaților, și .
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut, în esență, că măsura arestării preventive a inculpaților a fost luată în mod legal și că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri impun în continuare privarea de libertate,
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs cei trei inculpați, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În dezvoltarea motivelor de recurs inculpații și, prin apărătorul ales, au invocat nulitatea încheierii recurate, determinată de faptul că procurorul de ședință, care face parte din Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, nu a fost legal desemnat de către procurorul șef DIICOT, pentru a participa la ședința de judecată.
De asemenea cei doi inculpați, precum și inculpatul, prin apărător, au susținut că urmărirea penală a fost efectuată în condiții care încalcă dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, că nu au fost adminJ. probe certe de vinovăție și că lăsarea lor în libertate nu ar prezenta un pericol concret pentru ordine publică, astfel că nu este justificată menținerea arestării preventive.
Recursul este nefondat.
Examinând mai întâi excepția invocată de inculpații și, privind nulitatea încheierii recurate, determinată de faptul că reprezentantul parchetului nu a fost desemnat în mod legal să participe la ședința de judecată Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.2 alin.3 din Legea nr. 508/2004, privind organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, astfel cum a fost modificată prin OUG 136/2006, " procurorii parchetelor de pe lângă instanțele competente participă la judecarea oricărei cereri adresată instanțelor de judecată în cauzele de competența direcției, precum și la judecata în fond și în căile de atac, în cauzele în care DIICOT a sesizat instanțele de judecată, punând concluzii și exercitând căile legale de atac, cu excepția cazurilor în care procurorii DIICOT încunoștințează parchetul de pe lângă instanța competentă și instanța că vor participa în mod direct".
În speță, la ședința de judecată din data de 05.05.2008, Ministerul Publica fost reprezentat de către un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea - Secția judiciară, procuror care, potrivit textului de lege mai sus enunțat, nu avea nevoie de vreo împuternicire emisă de procurorul șef al DIICOT. așa cum în mod neîntemeiat se susține în motivele de recurs.
În condițiile în care procurorii DIICOT nu au încunoștințat că vor participa în mod direct la judecarea cauzei, reprezentarea Ministerului Public nu putea fi asigurată decât de către un procuror de la parchetul de pe lângă instanța competentă, așa cum în mod legal s-a procedat în speță.
Nu sunt întemeiate nici motivele de recurs care vizează nelegalitatea și netemeinicia soluției de menținere a măsurii arestării preventive a celor trei inculpați.
Inculpații au fost cercetați și trimiși în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni deosebit de grave -respectiv a infracțiunilor n prevăzute de art.89 din legea nr. 241/2005; art.7 din Legea nr. 39/2003; art.297 Cod penal raportat la art.313 Cod penal; art.23 lit.c din legea nr. 656/2002, pentru care legiuitorul a prevăzut pedepse foarte aspre, cu mult peste limita care, potrivit art.148 lit."f" teza I din Codul d procedură penală, poate justifica luarea măsurii arestării preventive.
Contrar celor susținute prin motivele de recurs, în cursul urmăririi penale au fost adminJ. probe care confirmă presupunerea că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiți în judecată.
Critica invocată de inculpați, în sensul că unele dintre probele adminJ. în cursul urmăririi penale sunt lovite de nulitate,excede cadrului procesual al prezentului recurs, revenind instanței de fond obligația de a se pronunța asupra legalității probelor adminJ. în cursul urmăririi penale și de a administra probe în cursul cercetării judecătorești, pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele.
De asemenea, nu poate fi primită nici critica formulată de inculpați, în sensul că lăsarea lor în libertate nu ar prezenta un pericol pentru ordinea publică.
Sub acest aspect, în mod corect prima instanță a reținut că faptele deduse judecății, prin natura și gravitatea lor, pun în evidență elemente care demonstrează că lăsarea în libertate a inculpaților creează o stare de insecuritate în rândul cetățenilor, ordinea publică fond periclitată și prin posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți că au săvârșit astfel de fapte.
Întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de cei trei inculpați nu au dispărut și impun în continuare privarea de libertate, în mod corect, prima instanță, având în vedere dispozițiile art.3002, cu referire la art.160 alin.1 și 3 Cod procedură penală, a dispus menținerea acestei măsuri.
Față de aceste considerente, văzând și dispozițiile art.38515pct. 1 lit. din Codul d procedură penală, urmează a fi respinse ca nefondate recursurile declarate de inculpați,
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, fiul lui și, născut la data de 28.03.1973 în T, județ G domiciliat în T, str.- -,județ G,în prezent deținut în Penitenciarul Focșani, ,fiul lui și,născut la data de 07.10.1977 în Focșani, județ V, cu domiciliul în Focșani-, județ V, în prezent deținut în Penitenciarul Focșani,și, fiul lui și, născut la fata de 16.04.1983 în T, județ G, domiciliat în comuna, județ G, în prezent deținut în Penitenciarul Focșani, împotriva încheierii de ședință din 5.05.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosar nr-.
Obligă pe recurenții și la plata sumelor de câte 30 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Obligă pe inculpatul la plata sumei de 70 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Galați.
Pronunțată în ședință publică azi 16.05.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red.
Tehnored./2 ex/27.05.2008
Jud.fond-
Președinte:Constantin CârcotăJudecători:Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate, Mița
