Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 294/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 294
Ședința publică de la 18 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Scriminți
JUDECĂTOR 2: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 3: Dan Anton
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului penal, avand ca obiect "mentinere masura de arestare preventiva", declarat deinculpatul, fiul lui si, nascut la 19.08.1948 - detinut in Penitenciarul Vaslui, impotriva incheierii penale din data de 13.05.2009 pronuntata de Tribunalul Vaslui, in dosarul penal nr-.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta inculpatul recurent asistat de avocat - aparator desemnat din oficiu de catre Baroul d e Avocati I, cu delegatie la dosar.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;
Avocat depune in instanta un memoriu formulat in scris de catre inculpatul recurent și sustine că nu are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in sustinerea recursului formulat de inculpat.
Avocat avand cuvantul, solicita admiterea recursului formulat impotriva incheierii de sedinta pronuntata de Tribunalul Vaslui, prin care s-a mentinut starea de arest preventiv a inculpatului.
A se avea in vedere ca inculpatul nu s-a sustras de la urmarirea penala, a participat la toate termenele de judecata pana in prezent, la dosar nu sunt probe care sa conduca la concluzia ca el a savarsit infractiunea, din memoriul depus astazi in instanta rezulta ca are probleme mari de sanatate.
Față de probatoriul administrat, pozitia procesuala a acestuia, solicita admiterea recursului si a se dispune judecarea sa in stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul, apreciaza ca instanta de fond a pronuntat o solutie legala si temeinica, de altfel inculpatul este recidivist, subzista in continuare temeiurile care au stat la baza luarii acestei masuri, este justificata mentinerea masurii arestarii, motiv pentru care solicita respingerea recursului.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent solicita admiterea recursului si a se dispune judecarea sa in stare de libertate, isi ia angajamentul ca se va prezenta la fiecare termen de judecata. Mai precizeaza ca, sotia lui a decedat in urma cu o saptamana.
Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.
Ulterior deliberarii,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință din data de 13 mai 2009 s-a dispus:
"Constată că măsura arestării preventive luată prin Încheierea nr. 8 din 31.07.2008 a Judecătoriei Bârlad, mandat de arestare nr.6 din 31.07.2008, împotriva inculpatului, CNP -, fiul lui și, născut la data de 19.08.1948 în localitatea, județul B, în prezent aflat în Penitenciarul Vaslui, este legală și temeinică".
Tribunalul Vaslui a reținut următoarele:
"Tribunalul, verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpat constată că temeiurile care au determinat arestarea impun, în continuare, privarea de libertate a acestuia, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 143 și 148 lit. c, d și f Cod procedură penală existând probe și indicii temeinice că inculpatul a săvârșit, cu intenție, faptele prevăzute de legea penală ce i se rețin în sarcină, pregătește comiterea unor noi fapte similare, legea prevede pentru infracțiunile cercetate pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, în raport de natura și gravitatea faptelor săvârșite, a împrejurărilor în care acestea au fost comise și a impactului asupra opiniei publice.
De altfel, în declarațiile date în cauză până la acest moment, inculpatul a recunoscut parțial comiterea faptelor iar declarațiile sale se coroborează cu restul probatoriului administrat, respectiv declarațiile părților vătămate, ale martorilor, procesele-verbale de cercetare la fața locului, documentația medicală, procesele- verbale de percheziție corporală, raportul de expertiză medico-legală psihiatrică a inculpatului.
Este adevărat că în cursul urmăririi penale față de inculpat s-a dispus măsura obligării de a nu părăsi localitatea, însă inculpatul a încălcat condițiile impuse prin această măsură și, mai mult decât atât, chiar a săvârșit o nouă faptă, determinînd în cele din urmă instanța să ia față de el o măsură mai severă, respectiv cea a arestării preventive.
În ceea ce privește condiția ca lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte pericol pentru ordinea publică, instanța reține că, într-adevăr, pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii dar aceasta nu înseamnă că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptelor și natura lor; sub acest aspect existența pericolului public poate rezulta, între altele și din însuși pericolul social al al faptelor comise de inculpat. In practică, se consideră că există pericol pentru ordinea publică atunci când este posibil să se producă o încălcare a regulilor de conviețuire socială, ocrotită prin art. 1 din Codul d e procedură penală, printre care figurează persoana, drepturile și libertățile ei, ca urmare a activității inculpaților sau a reacției declanșată de fapta comisă de aceștia.
În raport cu art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenești, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
În speță, pericolul social potențial se apreciază în raport cu comportamentul inculpatului și multitudinea faptelor reținute în sarcina sa și se concretizează prin starea de neliniște și de insecuritate în rândul societății, generată de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unor infracțiuni grave sunt cercetate și judecate în stare de libertate.
Pentru aceste motive, Tribunalul în baza disp. art. 160 ind. b alin. 3 Cod procedură penală și 300 ind.2 Cod procedură penală, va menține starea de arest preventiv a inculpatului legalitatea și temeinicia acestei măsuri urmând a fi verificate în termenul prev. de disp. art. 160 ind. b alin.1 Cod procedură penală".
În termen legal inculpatul a recurat încheierea de ședință sus-menționată solicitând judecarea în stare de libertate, invocând circumstanțe de ordin personal: probleme de sănătate, faptul că soția sa a decedat.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii de ședință recurate, instanța de recurs constată nefondat recursul inculpatului.
Inculpatul se află în curs de judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și de tâlhărie - infracțiune săvârșită în stare de recidivă post-executorie
În aprecierea temeiniciei măsurii arestării preventive instanța de fond a evaluat actele și lucrările dosarului de urmărire penală, probele administrate în cursul cercetării judecătorești până la acest moment și susținerile recurentului - raportat la dispozițiile legale (art. 143, 148 lit. c, df C od procedură penală), constatând că temeiurile ce au stat la baza luării inițiale a măsurii arestării preventive nu s-au modificat.
S-au avut în vedere și aspecte de circumstanțiere personală a inculpatului, care a săvârșit fapta pentru care este în curs de judecată, în stare de recidivă (art. 38 lit. b Cod penal (fiind anterior condamnat tot pentru infracțiunea de furt calificat și tâlhărie).
De asemenea, în cursul urmăririi penale s-a dispus asupra inculpatului măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea - măsură pe care inculpatul a încălcat-o - săvârșind o nouă infracțiune.
Aceste aspecte de circumstanțiere personală au conturat alături de probele administrate - date ale subzistenței unui pericol social concret al lăsării în libertate a inculpatului (care continuat să încalce regulile de conviețuire socială, să creeze un sentiment permanent de insecuritate asupra patrimoniului social și asupra persoanelor).
Sub toate aceste considerente motivele invocate de recurent nu susțin și nu justifică judecarea acestuia în stare de libertate.
Constatând nefondat recursul inculpatului față de argumentele reținute probator, în baza dispozițiilor art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală - recursul acestuia va fi respins ca nefondat.
Va fi obligat inculpatul al plata cheltuielilor judiciare în baza dispozițiilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, Penitenciarul Vaslui, împotriva încheierii penale din 13.05.2009 a Tribunalului Vaslui, pe care o menține.
Obligă recurentul la plata sumei de 160 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, către Baroul d e Avocați I, reprezentând onorariu avocat desemnat din oficiu se avansează din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR JUDECĂTOR, GREFIER, - - - - - - -
-
Red.
Tehnored.
02 ex.
27.05.2009
Tribunalul Vaslui
Jud.
Jud.
Președinte:Elena ScrimințiJudecători:Elena Scriminți, Otilia Susanu, Dan Anton
