Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 315/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.315/2009
Ședința publică din 12 mai 2009
PREȘEDINTE: Oana Maria Călian JUDECĂTOR 2: Maria Elena Covaciu
- - - -judecător
- - - judecător
-grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
-procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 20/07.05.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu - Secția penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de avocat, apărătorul desemnat din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Apărătorul inculpatului recurent și reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se revoca măsura arestării preventive și a se dispune cercetarea acestuia în stare de libertate.
În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului, cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
În susținere învederează că inculpatul nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Mai precizează că inculpatul a colaborat cu organele judiciare, a prezentat o atitudine de regret și nu posedă antecedente penale.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca inadmisibil și a se menține ca legală și temeinică încheierea penală atacată.
Solicită respingerea cererii de înlocuire măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, întrucât subzistă și în prezent temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri.
Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită a fi cercetat în stare de libertate sub control judiciar.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr- pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția penală în dosarul nr- a fost respinsă, în baza art. 139 al. 2.pr.pen. cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul, iar în baza art. 192 al. 2.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că prin încheierea penală nr. 17/13.04.2009 a Tribunalului Sibius -a admis propunerea de arestare preventivă a acestui inculpat, precum și a inculpaților, și, învederându-se incidența art. 149 ind. 1 al. 10.pr.pen. rap. la art. 143 și 148 lit. f pr.pen. în sensul că există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat.
Instanța a constatat că potrivit art. 139.pr.pen. măsura arestării preventive trebuie revocată, din oficiu sau la cerere, când aceasta a fost luată cu încălcarea prevederilor legale sau nu mai există vreun temei care să justifice menținerea măsurii arestării preventive.
În ceea ce privește prima teză a articolului mai sus menționat, Tribunalul a constatat că luarea măsurii arestării preventive s- făcut cu respectarea dispozițiilor art.149 indice 1 raportat la art.148 lit.f Cod procedură penală, din datele dosarului rezultând presupunerea rezonabilă că inculpatul a acționat împreună cu alte persoane care fac parte din anturajul acestuia la incidentul din 12.04.2009, aspecte care se circumscriu termenului de "indicii temeinice", prevăzut de art.68 ind.1 Cod procedură penală.
De asemenea, s-a apreciat că este justificată reținerea de către instanța de fond a pericolului concret pe care- prezintă inculpatul pentru societate, date fiind împrejurările în care se presupune că au fost comise faptele "starea de tulburare și neliniște care a fost creată în societate".
Noțiunea de pericol concret pentru ordinea publică trebuie înțeleasă în primul rând ca o reacție colectivă față de anumite stări de lucruri, reacții care ar produce perturbații la nivelul disciplinei și moralei publice respectului față de lege, producând o temere colectivă că împotriva unor fapte periculoase organele de stat nu acționează, iar legea nu este aplicată cu fermitate.
Condițiile reglementate de art.148 lit.f Cod procedură penală subzistă și în prezent astfel că fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul este prevăzută de legea penală cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol care rezidă din natura și gravitatea infracțiunilor comise, urmările acestora și rezonanța socială negativă produsă în comunitate.
S-a mai reținut că revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu este nici oportună anterior epuizării probațiunii.
Referitor la existența anumitor circumstanțe sau împrejurări de natură să se răsfrângă asupra situației juridice a inculpatului, acestea vor fi relevante în momentul procesual în care instanța de judecată, ca urmare a finalizării cercetării judecătorești va adopta o soluție conform dispozițiilor art.345 Cod procedură penală.
Având în vedere aspectele mai sus reținute, instanța, în baza art.139 al.2 Cod procedură penală a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulate.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinice, solicitând cercetarea sa în stare de libertate, ca urmare a revocării măsurii arestării preventive sau înlocuirii acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
În expunerea orală a motivelor de recurs, prin apărătorul din oficiu, inculpatul a susținut că nu prezintă pericol pentru ordinea publică, invocând în favoarea sa colaborarea cu organele judiciare, lipsa antecedentelor penale și atitudinea de recunoaștere și regret adoptată.
Recursul inculpatului este inadmisibil.
Potrivit art.140 ind. 3 al. 1 teza ultimă pr.pen. încheierea prin care judecătorul respinge, în timpul urmăririi penale, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii preventive nu este supusă nici unei căi de atac.
Dispozițiile legale aplicabile în cauză sunt clare și conduc la concluzia că inculpatul a uzat de o cale de atac neprevăzută de lege, recursul promovat fiind inadmisibil.
În consecință, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. a pr.pen. Curtea va respinge ca inadmisibil recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 20/2009 a Tribunalului Sibiu, iar în baza art. 192 al. 2.pr.pen. va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 20/07.05.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu - Secția penală în dosarul nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 180 lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se înaintează din fondurile în contul Baroului de Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 12.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - - -
GREFIER
Red.
Dact. 2 ex/14.05.2009
-
Președinte:Oana Maria CălianJudecători:Oana Maria Călian, Maria Elena Covaciu