Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 326/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 326/ DOSAR NR-
Ședința publică din 21 aprilie 2008
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Alexandru Vasiliu
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Hădărean
JUDECĂTOR 3: Alina Constanța C
GREFIER -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public -
- procuror șef Secție judiciară în cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 15 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au loc în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod Procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată sunt înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest (deținut în Penitenciarul Codlea ), asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebate fiind, părțile declară că nu au alte cereri de formulat.
Având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat oficiu, având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului inculpatului, casarea încheierii de ședință din data de 15 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov și pe cale de consecință revocarea măsurii arestării preventive. Apreciază că la acest moment procesual nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza arestării preventive. Solicită instanței a avea în vedere circumstanțele reale și personale ale inculpatului, și anume atitudinea sinceră și de regret a acestuia, cu precizarea că fapta a fost comisă de inculpat pe fondul consumului de băuturi alcoolice. De asemenea, învederează instanței că inculpatul are în întreținere doi copiii minori, subliniind faptul că mama acestora este arestată, minorii aflându-se în acest moment în plasament familial. Apreciază că în acest moment, cercetarea în stare de libertate a acestui inculpat nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică și nu ar împieta cu nimic asupra desfășurării procesului penal. Față de aceste considerente, solicită admiterea recursului inculpatului împotriva încheierii de ședință din data de 15 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Reprezentantul Ministerului Public, apreciază că aspectele susținute de recurentul inculpat conduc la o altă concluzie și anume aceea a menținerii stării de arest preventiv a inculpatului. Cu privire la circumstanțele personale ale inculpatului, învederează instanței că acesta a comis prezenta faptă de tâlhărie, pentru care a și fost condamnat într-o primă fază, în termenul de la liberarea condiționată scurs tot pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie. Referitor la circumstanțele reale, relevă instanței faptul că infracțiunea a fost săvârșită în jurul orelor 19,00, la îmbinarea dintre zi și noapte, într-un loc public, subliniind faptul că inculpatul a deposedat prin violență partea vătămată de lanțul de aur pe care aceasta îl purta la gât. Apreciază că această faptă constituie o infracțiune foarte gravă, sens în care solicită menținerea stării de arest preventiv a inculpatului și respingerea recursului declarat de acesta.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită instanței a avea în vedere recunoașterea faptei și colaborarea sa cu organele de poliție, arătând că nu s-a sustras ori de câte ori a fost chemat de către organele de poliție. Totodată învederează instanței că are acasă doi copiii minori, subliniind faptul că există posibilitatea ca statul să îi ia copiii, având în vedere situația sa și a mamei lor, care este de asemenea arestată. Solicită instanței punerea sa în libertate, până la soluționarea recursului și pronunțarea unei hotărâri definitive, pentru a-și putea rezolva această problemă, respectiv situația copiilor săi minori, care pot fi luați de către stat. Față de aceste considerente, solicită admiterea recursului declarat împotriva încheierii de ședință din data de 15 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față:
Constată că prin încheierea de ședință din data de 15.04.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-, a fost menținută în baza art. 300/2 Cod procedură penală raportat la art. 160/b alin. 1 și 3 Cod procedură penală măsura arestării preventive a inculpatului deținut actualmente în Penitenciarul Codlea în baza mandatului de arestare preventivă nr. 77/2007 emis de Judecătoria Brașov.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel, verificând la înregistrarea dosarului în apel starea de arest preventiv a inculpatului a apreciat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpat subzistă și impun privarea în continuare de libertate a inculpatului.
Astfel, s-a reținut în esență că măsura arestării preventive a inculpatului a fost dispusă prin încheierea de ședință nr. 95/2007 din data de 29.10.2007 a Judecătoriei Brașov în temeiul art. 148 lit. f Cod procedură penală cu respectarea tuturor dispozițiilor procesual penale incidente în cauză, măsura fiind ulterior verificată periodic și menținută în mod succesiv de către prima instanță de judecată.
Prin sentința penală nr. 350/7.03.2008 pronunțată de Judecătoria Brașov în dosarul - s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin 1,2 lit. b,c Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, iar în temeiul art. 350 Cod procedură penală a fost menținută prin aceeași sentință starea de arest preventiv a inculpatului.
Pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani iar lăsarea în libertate acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică; această stare de pericol rezultă atât din circumstanțele reale ale comiterii faptei ( prin violență exercitată asupra părții vătămate în loc public - pe stradă ) cât și din rezonanța socială pe care astfel de fapte o produce în rândul cetățenilor.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs inculpatul criticând-o pentru netemeinicie și solicitând casarea ei iar în cadrul rejudecării pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună revocarea măsurii arestării preventive și judecarea sa în continuare în stare de libertate.
În motivarea recursului formulat, inculpatul a arătat că temeiul arestării preventive, prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală nu mai subzistă în prezent întrucât deși infracțiunea pentru care este judecat este pedepsită de legiuitor cu închisoarea mai mare de 4 ani, la dosar nu există date certe că lăsarea sa în libertate ar aduce atingere ordinii publice sau că prin aceasta s-ar zădărnici aflarea adevărului; inculpatul are o vârstă tânără și a recunoscut comiterea faptei, adoptând o conduită sinceră în tot cursul procesului penal iar circumstanțele sale personale nu conduc la ideea că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, cu atât mai mult cu cât acesta are în întreținere doi copii minori care datorită faptului că mama lor a fost arestată se găsesc în acest moment în plasament familial.
Analizând încheierea atacată, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține că recursul formulat de către inculpat este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin încheierea ședinței camerei de consiliu nr. 96/29.10.2007 a Judecătoriei Brașovs -a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 al. 1,2 lit. b și Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal constând în esență în aceea că la data de 28.10.2007, pe timp de noapte și în loc public respectiv pe B-dul - din Municipiul B, prin violență și amenințare cu violența, folosindu-se de un cuțit, a deposedat-o pe partea vătămată de un lănțișor de aur cu cruciuliță pe care l-a smuls de la gât, precum și de suma de 300 Euro pe care îi avea în poșetă.
Temeiul care a stat la baza luării măsurii arestării preventive a fost cel prevăzute de dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Prin sentința penală nr. 350/7.03.2008 pronunțată de Judecătoria Brașov în dosarul - s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin 1,2 lit. b,c Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. Cod penal, iar în temeiul art. 350 Cod procedură penală a fost menținută prin aceeași sentință starea de arest preventiv a inculpatului.
Analizând subzistența temeiului arestării preventive la momentul înregistrării cauzei în apel, în mod corect a apreciat prima instanță că în ceea ce-l privește pe inculpatul, sunt incidente încă dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Astfel materialul probator administrat până în acest moment confirmă bănuiala săvârșirii de către inculpat a infracțiunii reținute în sarcina sa.
În speță sunt de asemenea întrunite în continuare în mod cumulativ și dispozițiile literei faa rt. 148 Cod procedură penală, în sensul că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar la dosar există date certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Această stare de pericol rezultă pe de o parte, așa cum corect a apreciat și instanța de apel din circumstanțele reale în care a fost comisă infracțiunea, numărul, natura și gravitatea acesteia precum și din circumstanțele personale ale inculpatului care este cunoscut cu multiple antecedente penale, dând dovadă de perseverență pe calea infracțională.
Pe de altă parte, la stabilirea necesității menținerii arestării preventive trebuie analizat în ce măsură în cauză există încă un interes real al societății în sensul privării de libertate a inculpatului, care, fără a aduce atingere prezumției de nevinovăție de care se bucură inculpatul, are o pondere mai mare decât regula judecării sale în stare de libertate. Ori în speță, văzând natura infracțiunii comise, circumstanțele în care se reține că inculpatul ar fi comis fapta, violența cu care a acționat și ușurința cu care a folosit-o pentru a intra în posesia bunurilor aparținând părții vătămate, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, multiplele antecedente penale pe care acesta la posedă și care dovedesc perseverența inculpatului pe calea infracțională, se constată că interesul societății în sensul privării de libertate a inculpatului există încă astfel încât se impunea menținerea de către instanța de apel a stării de arest preventiv a acestuia.
În raport de aceste considerente, văzând că inculpatul se găsește în continuare în situația prevăzută de art. 148 lit. f Cod procedură penală și ținând seama de împrejurarea că durata arestării preventive a acestuia are un caracter rezonabil, iar cauza se află în prezent în faza de soluționare a apelului ( deci există deja o hotărâre de condamnare, chiar dacă ea nu este definitivă ) în mod corect a procedat instanța de apel menținând măsura arestării preventive a acestuia, hotărârea atacată fiind legală și temeinică, astfel că în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 15.04.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr- care va fi menținută.
În baza art. 192 alin 2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul recurent să plătească statului suma de 90 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de inculpatul fiul lui și, născut la data de 27.02.1979, deținut actualmente în Penitenciarul Codlea, împotriva încheierii de ședință din data de 15.04.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-, pe care o menține.
În baza art. 189 Cod procedură penală se suportă din fondurile Ministerului d e Justiție și se plătește Baroului de Avocați B suma de 40 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
În baza art. 192 alin 2 Cod procedură penală obligă inculpatul recurent să plătească statului suma de 90 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică azi, 21.04.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - C
GREFIER
Red./13.05.2008
Dact./13.05.2008
3 exemplare
Jud.fond:
Președinte:Alexandru VasiliuJudecători:Alexandru Vasiliu, Nicoleta Hădărean, Alina Constanța
