Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 331/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 331/
Ședința publică din data de 02 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 2: Maria Uzună
JUDECĂTOR 3: Viorica Lungu
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de:
- inculpat - deținut în Penitenciarul Poarta Albă și
- inculpata - deținută în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii din data de 28 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă.
În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică la prima strigare,se prezintă:
- recurentul inculpat - în stare de arest, lipsind apărătorul ales al acestuia - avocat - în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul instanței de fond;
- recurenta inculpată în stare de arest, lipsind apărătorul ales al acestuia - avocat - în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul instanței de fond;
Se prezintă în instanță, avocat care învederează instanței că apărătorul ales al recurenților inculpați, avocat este plecat din țară și se întoarce pe data de 03 iunie 2009, motiv pentru care solicită amânarea cauzei pentru această dată.
Curtea, întreabă pe recurenții inculpați și dacă sunt de acord cu privire la cererea formulată de apărătorul ales sau doresc să le fie desemnat un apărător din oficiu pentru a le asigura asistență juridică.
Recurenții inculpați și, având pe rând cuvântul, precizează că doresc ca asistența juridică să le fie asigurată de un apărător din oficiu.
Curtea, față de precizările recurenților inculpați, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru desemnarea unui apărător din oficiu pentru aceștia de către Baroul d e Avocați C.
După desemnarea unui apărător din oficiu, la apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare,se prezintă:
- recurentul inculpat - în stare de arest, și asistat de apărător din oficiu - avocat - în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar;
- recurenta inculpată în stare de arest și asistat de apărător din oficiu - avocat - în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar;
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.
În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Avocat,apărător din oficiu al recurenților inculpațiși, având cuvântul,solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii recurate și aplicarea disp.art.160 alin.2 Cod procedură penală cu consecința revocării măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpaților.
Este adevărat că acești inculpați sunt cercetați penal pentru fapte îndreptate împotriva patrimoniului persoanei dar apreciază că timpul de când durează această măsură a arestării preventive a depășit un termen care să fie considerat rezonabil.
Solicită a se avea în vedere faptul că inculpații stau în arest preventiv de 9 luni inculpata suferă de o boală psihică fiind internată în Spitalul Penitenciar Poarta Albă.
Apreciază că este mai bine se acorda atenție inculpatei de a se trata într-un spital civil.
Totodată, solicită a se avea în vedere că cei doi inculpați au în creștere 3 copii minori care se află în grija unei cumnate iar îngrijirea nu este aceea pe care ar putea-o acorda părinții.
Apreciază că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de disp.art.148 lit."f" Cod procedură penală și nu există date sau indicii că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol social pentru ordinea publică.
În principal, solicită revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpaților.
În subsidiar, solicită în temeiul disp.art.139 al.1 Cod procedură penală, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Procurorul,având cuvântul, solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați, menținerea ca legală și temeinică încheierii recurate întrucât temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, subzistă și la acest moment procesual, nu s-au modificat și nu au apărut elemente noi în favoarea inculpaților.
Solicită a se avea în vedere faptul că inculpații sunt cercetați pentru 4 fapte deosebit de grave, lipsire de libertate, înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale și fals privind identitatea în care au acționat și au folosit același mod de operare împotriva unor părți vătămate în vârstă de 80-82 ani, în schimbul obligării de a încheia acte notariale pentru preluarea de imobile.
Referitor la starea de sănătate a inculpatei, precizează că aceasta beneficiază de tratament de specialitate în cadrul penitenciarului așa cum se menționează chiar în actele existente la dosar iar perioada de arest nu a depășit termenul rezonabil, motiv pentru care concluziile sale sunt de respingere a recursurilor și de menținere a soluției pronunțate de instanța de fond.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate.
Recurenta inculpată,având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului din oficiu.
Instanța ia cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față:
Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 28 mai 2009, în dosarul penal nr-, Tribunalul Constanța, în baza art.3002Cod procedură penală, raportat la art.160balin.(3) Cod procedură penală, a menținut arestarea preventivă a inculpaților și.
Pentru pronunțarea hotărârii instanța a reținut următoarele:
În cauză, temeiurile avute în vedere la luarea și menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților nu s-au modificat.
Astfel, în dosar sunt probe și indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă, în sensul art.143 Cod procedură penală, că inculpații au săvârșit acte materiale ce pot întruni elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, din care cele prevăzute de art.189 Cod penal și art. 215 Cod penal sunt pedepsite cu închisoare mai mare de 4 ani.
Mijloacele de probă strânse în cursul urmăririi penale nu au fost infirmate în cursul cercetării judecătorești.
În continuare se confirmă cazul prevăzut de art.148 lit.f) Cod procedură penală, întrucât în raport de modalitatea de realizare a actelor materiale, lăsarea în libertate a inculpaților ar crea un pericol concret pentru ordinea publică, constând în starea de insecuritate resimțită de cetățeni, cunoscând că persoane trimise în judecată pentru infracțiuni de o gravitate mare, îndreptate împotriva libertății fizice a persoanei și împotriva patrimoniului, sunt lăsate în libertate și ar putea realiza alte fapte ilicite cu pericol mare.
De asemenea, având în vedere modalitatea în care au acționat inculpații împotriva părților vătămate, sunt date din care rezultă temerea că aceștia vor încerca denaturarea adevărului prin influențarea părților vătămate sau a martorilor din cauză, astfel încât menținerea măsurii arestării preventive se impune pentru buna desfășurare a procesului penal.
În ce privește starea de sănătate a inculpatei, din actele medicale ale acesteia transmise de Penitenciarul Poarta Albă, rezultă că aceasta beneficiază de asistența medicală necesară pentru afecțiunile semnalate, iar pe de altă parte constatările medicului nu pun în evidență necesitatea unor măsuri care ar excede posibilităților sistemului medical al penitenciarelor, și nici existența unor afecțiuni medicale grave, care ar impune tratarea inculpatei într-un spital de specialitate.
Pe de altă parte, art.1391Cod procedură penală stabilește posibilitatea asigurării asistenței medicale a inculpaților pe perioada arestării lor preventive, astfel încât nici din acest punct de vedere nu se justifică lăsarea inculpatei în libertate ca urmare a afecțiunilor medicale invocate.
În raport de complexitatea cauzei și de pericolul concret pentru ordinea publică, de necesitatea efectuării cu celeritate a cercetării judecătorești și asigurarea aflării adevărului, perioada arestării preventive a inculpaților nu a depășit un termen rezonabil, astfel încât să se impună, sub acest aspect, revocarea sau înlocuirea măsurii.
Ca urmare, măsura obligării inculpaților de a nu părăsi localitatea de domiciliu nu este aptă a asigura preîntâmpinarea pericolului concret pentru ordinea publică și aflarea adevărului, astfel încât cererile în acest sens ale inculpaților sunt nefondate.
Împotriva hotărârii, în termen legal, cei doi inculpați și au declarat recurs, motivând că, durata arestării preventive a depășit un termen care să fie considerat rezonabil și nu există date sau indicii că lăsarea în libertate ar prezenta pericol social pentru ordinea publică.
Criticile sunt în parte întemeiate, pentru considerentele expuse în continuare.
Potrivit art.160 alin.(3) Cod procedură penală, când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune menținerea arestării preventive.
Potrivit art.139 Cod procedură penală, măsura preventivă se înlocuiește cu altă măsură preventivă când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea acelei măsuri.
În cauză, sunt probe (declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor, -, -, -ia, ia și, procese-verbale de recunoaștere, procesul-verbal de cercetare la locuința părților vătămate) din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele penale deduse judecății - "lipsire de libertate" prevăzută de art.189 alin.(1) și (2) Cod penal, înșelăciune prevăzută de art.215 Cod penal, "fals material în înscrisuri oficiale" - prevăzută de art.288 alin.(1) Cod penal, "fals privind identitatea" - prevăzută de art.293 Cod penal, cu aplicarea art.31 alin.(2) Cod penal, fiind îndeplinite și la acest moment cerințele art.143 Cod procedură penală și art.681Cod procedură penală.
În ceea ce privește existența temeiului prevăzut de art.148 lit.f) Cod procedură penală a necesității privării de libertate în continuare a inculpaților, se constată că, după scurgerea a 9 luni de arest preventiv, sunt date că ordinea publică este în continuare amenințată în cazul punerii în libertate a recurentului inculpat, datorită gravității deosebite și a reacției publicului față de infracțiunile imputate acestuia, de riscul exercitării de presiuni asupra părților vătămate și a martorilor care încă nu au fost audiați, motiv pentru care privarea sa de libertate este în continuare legitimă.
În consecință, negăsind vreun caz de nulitate a hotărârii, recursul declarat de inculpatul este nefondat și în baza art.38515pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, va fi respins, urmând ca potrivit art.192 alin.(2) Cod procedură penală, să fie obligat la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Referitor la recurenta, trecând 9 luni de la arestarea sa preventivă, interval în care s-au administrat în mare parte probele cu privire la faptele săvârșite de aceasta, s-a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii de înșelăciune din forma agravată (conform încheierii din 17 aprilie 2009), nu mai este sub influența și prezența inculpatului, față de împrejurarea că are trei copii minorii dintre care unul în vârstă foarte fragedă - 2 ani, în raport de dispozițiile art.5 din Convenție și a prevederilor naționale referitoare la termenul rezonabil al măsurilor privative de libertate, măsura arestării preventive luată față de recurentă a atins o durată rezonabilă, situație în care nu se mai justifică privarea sa de libertate în continuare, fiind suficientă, în interesul bunei desfășurări a procesului penal, aplicarea unei măsuri preventive mai puțin restrictivă de libertate și anume cea prevăzută de art.145 Cod procedură penală.
Prin urmare, fiind fondat, în temeiul art.38515pct.2 lit."d" cod procedură penală recursul declarat de inculpata va fi admis, se va casa hotărârea atacată cu privire la aceasta și, în baza art.139 alin.(1) cod procedură penală se va înlocui măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, iar pe durata acesteia inculpata se va supune măsurilor de supraveghere obligatorii.
apărătorul ales, apărarea celor doi inculpați a fost asigurată la cererea lor de avocat desemnat din oficiu și anume d-na căreia i se va plăti onorariul în sumă de 200 lei, în temeiul art.189 Cod procedură penală și a "Protocolului" încheiat între și UNBR din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
1.În baza art.38515pct.2 lit."d" cod procedură penală, admite recursul declarat de inculpata împotriva încheierii de ședință din data de 28 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, casează hotărârea atacată și, rejudecând, dispune:
În baza art.139 alin.1 cod procedură penală, înlocuiește măsura arestării preventive față de inculpata cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea prev. de art.145 cod procedură penală.
Conform art.145 alin.11cod procedură penală, pe durata măsurii obligării, inculpata este obligată să respecte următoarele:
a) să se prezinte la organul judiciar ori de câte ori este chemată;
b) să nu își schimbe locuința ( pe care a indicat-o) fără încunoștințarea organului judiciar;
c) să nu se apropie de persoanele vătămate, membrii familiei acestora, martori și să nu comunice cu aceștia, direct sau indirect;
d) să nu se afle în locuința persoanelor vătămate.
Se face aplicarea art.145 alin.21cod procedură penală privind comunicarea prezentei.
Conform art.145 alin.22cod procedură penală, atrage atenția inculpatei "în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii sau vreuneia din obligațiile impuse de instanță se poate lua măsura arestării preventive".
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpateifiica lui și -, născută la data de 30.08.1973, în municipiul C, CNP -, domiciliată în municipiul C, Strada -.- nr.20, județul,de sub puterea mandatului nr.71 din data de 10 septembrie 2008, emis de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, dacă nu este reținută sau arestată în altă cauză.
2. În baza art.38515pct.1 lit."b" cod procedură penală, respinge recursul declarat de inculpatul ca nefondat.
Conform art.192 alin.2 cod procedură penală, obligă recurentul la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul în sumă de 200 lei pentru av. se va plăti, conform art.189 cod procedură penală, din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art.309 alin.ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 exemplare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.06.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Jud. fond:
Red.dec.jud.: -
Tehnored.gref.
3 ex./3.06.2009
Președinte:Adriana IspasJudecători:Adriana Ispas, Maria Uzună, Viorica Lungu