Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 334/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 334/
Ședința publică din data de 02 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 2: Maria Uzună
JUDECĂTOR 3: Viorica Lungu
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii din data de 27 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.208-209 Cod penal, având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă.
În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă:
- recurentul inculpat - în stare de arest și asistat de apărător din oficiu - avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr.2765/2009, emisă de Baroul d e Avocați
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.
În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Avocat,apărător din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul, apreciază că în mod greșit Tribunalul Constanțaa reținut că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, prevăzute de disp.art.148 lit."f" Cod procedură penală.
Referitor la chestiunea pericolului social, urmează a se reține de instanță că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul concret al infracțiunii avut în vedere la individualizarea pedepsei, prevăzută de art.72 Cod penal.
Pericolul pentru ordinea publică trebuie raportat atât la probele existente la dosarul cauzei dar mai ales la persoana inculpatului.
Cu privire la acest aspect, instanța urmează a avea în vedere că inculpatul, înainte de a fi arestat lucra, a recunoscut fapta și a regretat-
Inculpatul se află în arest preventiv din cursul lunii septembrie 2008 și apreciază că s-a depășit durata rezonabilă a perioadei de arest preventiv așa cum este prevăzută de CEDO.
Ca urmare, rezonanța faptelor săvârșite de inculpat a scăzut odată cu trecerea timpului.
Pe cale de consecință, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând, să se dispună cercetarea în stare de libertate a inculpatului.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Procurorul, având cuvântul, apreciază că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, subzistă și la acest moment procesual, ele nu s-au schimbat și nici nu au apărut elemente noi în favoarea inculpatului iar temeiul prevăzut de art.148 lit."f" Cod procedură penală, cele două condiții sunt îndeplinite cumulativ atât în ce privește limitele de pedeapsă cât și pericolul pentru ordinea publică, având în vedere și persistența infracțională, inculpatul aflându-se în stare de recidivă post condamnatorie.
Există la dosarul cauzei probe certe că lăsarea inculpatului în stare de libertate, prezintă pericol pentru ordinea publică.
Cu privire la subsidiarul solicitat de recurentul inculpat, prin apărător, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, solicită respingerea.
Apreciază că Tribunalul Constanțaa pronunțat o hotărâre legală și temeinică, solicitând menținerea acesteia.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței cu privire la recursul declarat.
Instanța ia cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.698/P/17.04.2009, Judecătoria Medgidial -a condamnat pe inculpatul, CNP -, la pedeapsa rezultată de 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunile prevăzute de art.20 Cod penal raportat la art.208 alin.(1) - 209 alin.(1) lit.g) și i) Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a) Cod pen și art.6 alin.(2) lit.a) din Legea nr.205/2004, modif. prin Legea nr.9/2008 raportat la art.23 alin.(11) și alin.3 lit.c) din Legea nr.205/2004, modif. prin Legea nr.9/2008 cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal, pedeapsă la care a adăugat în temeiul art.864Cod penal o pedeapsă aterioară de 1 an închisoare și, în baza art.350 Cod procedură penală, a menținut starea de arest, reținând că, la data de 5 decembrie 2008 pătruns prin efracție în locuința părții vătămate cu intenția de a sustrage bunuri, dar nu a reușit fiind surprins de către polițiști.
Împotriva hotărârii, inculpatul a declarat apel, înregistrat sub nr.unic - cu termen la data de 17 iunie 2009.
cu soluționarea apelului, prin încheierea din data de 27 mai 2009, Tribunalul Constanța, în baza art.160 și art.3002Cod procedura penala, a constatat legală și temeinică măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul - fiul lui G și, născut la 05.02.1987 în M, județul C, domiciliat în comuna,-, județul C, CNP: -, iar în baza art.160balin.(3) Cod procedura penala a menținut-o, constatând că măsura arestării preventive a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale respectiv a art.136 Cod procedură penală, privind buna desfășurare a procesului penal, și art.143-148 lit.f) Cod procedură penală, față de gravitatea și numărul faptelor comise, de împrejurările în care au fost săvârșite acestea, față de împrejurarea că faptele au fost comise în termenul de încercare al suspendării condiționate pentru o pedeapsă aplicată anterior, de predispoziția inculpatului de a comite fapte ilicite și de persistența acestuia în activitatea infracțională, de rezonanța socială negativă a acestor fapte antisociale în rândul opiniei publice căreia i se creează un sentiment de temere și insecuritate precum și de apreciere negativă a reacției organelor legii, fiind probe certe că lăsarea în libertate a acestuia prezintă, în continuare, pericol pentru ordinea publică.
Împotriva încheierii instanței de apel, în termenul legal inculpatul a declarat recurs motivând că lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol concret deoarece a recunoscut fapta, iar rezonanța acesteia a scăzut cu trecerea timpului.
Criticile sunt neîntemeiate.
În baza art.160 alin.(3) Cod procedură penală, când instanța constată că temeiurile care au stat la baza arestării impun în continuare privarea d elibertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate se menține arestarea preventivă.
Potrivit art.5 pct.1 lit.c) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, inculpatul a fost, inițial arestat în vederea aducerii sale în fața autorităților judiciare competente existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune.
Ulterior, măsura arestării a fost menținută pe baza probelor de vinovăție, a gravității infracțiunilor generate de natura acestora și a reacției publicului față de acestea.
Pronunțând condamnarea la pedepse cu închisoare, chiar dacă sentința nu este definitivă, dar cu o anumită valoare asupra vinovăției și responsabilității inculpatului, față de probele aflate la dosar până în acest moment, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării nu au încetat și impun în continuare privarea sa de libertate.
Prin urmare, negăsind vreun caz de nulitate a hotărârii recursul este nefondat și în baza art.38515pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, va fi respins.
Conform art.192 alin.(2) Cod procedură penală recurentul va fi obligat la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art.189 Cod procedură penală și a "Protocolului" încheiat între și UNBR, onorariul în sumă de 100 lei pentru avocat se va plăti din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, respinge recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii din data de 27 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, ca nefondat.
Conform art.192 alin.(2) Cod procedură penală, obligă recurentul la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul în sumă de 100 lei pentru avocat se va plăti, conform art.189 Cod procedură penală, din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art.309 alin.ultim Cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 exemplare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.06.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Jud. fond.:
Jud.apel:,
Red.dec.jud.: -
Tehnored.gref./2 ex./3.06.2009
Președinte:Adriana IspasJudecători:Adriana Ispas, Maria Uzună, Viorica Lungu
