Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 333/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 333/

Ședința publică din data de 02 iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Adriana Ispas

JUDECĂTOR 2: Maria Uzună

JUDECĂTOR 3: Viorica Lungu

Grefier - - -

Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -

S- luat în examinare recursul penal declarat de:

- inculpatG- deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii din data de 27 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-,având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă.

În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică la prima strigare,se prezintă:

- recurentul inculpat - în stare de arest, lipsind apărătorul ales al acestuia - avocat - în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul instanței de fond;

Se prezintă în instanță, avocat care învederează instanței că apărătorul ales al recurenților inculpați, avocat este plecat din țară și se întoarce pe data de 03 iunie 2009, motiv pentru care solicită amânarea cauzei pentru această dată.

Curtea, întreabă pe recurentul inculpat dacă este de acord cu privire la cererea formulată de apărătorul ales sau dorește să îi fie desemnat un apărător din oficiu pentru a-i asigura asistență juridică.

Recurentul inculpat, având cuvântul, precizează că dorește ca asistența juridică să- asigurată de un apărător din oficiu.

Curtea, față de precizările recurentului inculpat, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru desemnarea unui apărător din oficiu pentru acesta de către Baroul d e Avocați C.

După desemnarea unui apărător din oficiu, la apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare,se prezintă:

- recurentul inculpat - în stare de arest, și asistat de apărător din oficiu - avocat - în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar;

Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.

În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.

Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.

Avocat,apărător din oficiu al recurentului inculpat G, având cuvântul,solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și aplicarea disp.art.160 alin.2 Cod procedură penală cu consecința revocării măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.

Apreciază că lăsarea inculpatului în stare de libertate nu prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică.

În principal, solicită revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpaților.

În subsidiar, solicită în temeiul disp.art.139 al.1 Cod procedură penală, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Procurorul,având cuvântul, solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați, menținerea ca legală și temeinică încheierii recurate întrucât temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, subzistă și la acest moment procesual, nu s-au modificat și nu au apărut elemente noi în favoarea inculpatului.

De asemenea, apreciază că sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art.148 lit."f" Cod procedură penală.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, precizează că este adevărat că este recidivist dar a plătit pentru ce a făcut, are 2 copii minori.

Instanța ia cauza în pronunțare.

CURTEA:

Asupra recursului penal de față;

Prin încheierea de ședință din 27 mai 2009, Tribunalul Constanțaa respins ca nefondate cererile formulate de inculpați prin apărători, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea și, în baza art.3002cod procedură penală raportat la art.160 al.3 cod procedură penală, a menținut măsura arestării preventive față de inculpațiiG, și OG- deținuți în Penitenciarul Poarta Albă, jud.

Pentru pronunțarea încheierii, tribunalul a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr.184/11.02.09, inculpatul Gaf ost condamnat la pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "furt calificat" în formă continuată, prevăzută de art. 208 al.1-art.209 al.1 lit.a,i) Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art.37 lit.a)-art.61 cod penal, apelată de parchet și inculpați.

Astfel, înregistrându-se apelurile, inculpații au formulat cereri de înlocuire a arestării preventive, iar instanța a procedat la verificarea temeiniciei și legalității acesteia conform art.3002cod procedură penală rap. la art.160 al.3 cod procedură penală cu care ocazie a constatat că se impune în continuare privarea de libertate pentru argumentele expuse în continuare.

Măsura privativă de libertate s-a dispus față de cei trei inculpați, G, și prin încheierea de ședință nr. 44/28.03.2008 a Judecătoriei Constanța, pronunțată în dosar -, aceștia fiind judecați pentru săvârșirea infracțiunii de "furt calificat" în formă continuată, prevăzută de art. 208 al.1-art.209 al.1 lit.a,i) Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

Având în vedere probele administrate până în prezent în cele două faze ale procesului penal, urmărire penală și judecată în primă instanță, constând în declarațiile părților vătămate, procesele-verbale de cercetare la fața locului și a autoturismului cu număr de înmatriculare B-36- SUA, procesele-verbale de recunoaștere după fotografii și planșe foto, procesele-verbale de recunoaștere a bijuteriilor de către partea vătămată, declarațiile martorilor și, asupra inculpaților planează bănuiala legitimă privind comiterea faptelor penale cercetate.

Se constată prezența celuilalt temei reținut cu prilejul luării măsurii arestului preventiv cât și ulterior, față de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile judecate, constând în închisoarea mai mare de 4 ani și în raport de pericolul social concret raportat la circumstanțele și împrejurările de fapt precum și locul respectiv momentul comiterii faptelor- din locuință, pe timp de zi, prin forțarea sistemelor de închidere ale ușilor de acces, datele personale și perseverența infracțională constatată în cazul inculpatului .

Având în vedere că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive subzistă și în prezent nemodificate, privarea de libertate fiind necesară realizării scopului constând în buna desfășurare a procesului penal, cererile formulate de inculpații G și privind înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sunt nefondate, impunându-se menținerea măsurii arestului preventiv față de toți inculpații.

Împotriva hotărârii, în termenul legal, inculpatul Gad eclarat recurs, motivând că lăsarea sa în stare de libertate nu prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică.

Critica este neîntemeiată.

În baza art.160 alin.(3) Cod procedură penală, când instanța constată că temeiurile care au stat la baza arestării impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate se menține arestarea preventivă.

Potrivit art.5 pct.1 lit.c) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, inculpatul a fost, inițial arestat în vederea aducerii sale în fața autorităților judiciare competente existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune.

Ulterior, măsura arestării a fost menținută pe baza probelor de vinovăție, a gravității infracțiunilor generate de natura acestora și a reacției publicului față de acestea.

Pronunțând condamnarea la pedeapsa cu închisoare, chiar dacă sentința nu este definitivă, dar cu o anumită valoare asupra vinovăției și responsabilității inculpatului, față de probele în acuzare aflate la dosar până în acest moment neînfrânte de apărare, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării nu au încetat și impun în continuare privarea sa de libertate;în condițiile în care cauza s-a soluționat în primă instanță nu se poate considera că măsura arestării preventive ar fi depășit o durata rezonabilă.

Prin urmare, negăsind vreun caz de nulitate a hotărârii recursul este nefondat și în baza art.38515pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, va fi respins.

Conform art.192 alin.(2) Cod procedură penală recurentul va fi obligat la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art.189 Cod procedură penală și a "Protocolului" încheiat între și UNBR, onorariul în sumă de 100 lei pentru av. se va plăti din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.38515pct.1 lit."b" cod procedură penală,

Respinge recursul penal declarat de inculpatulG- deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii din data de 27 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-ca nefondat.

Conform art.192 alin.2 cod procedură penală, obligă recurentul la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul în sumă de 100 lei pentru av. se va plăti, conform art.189 cod procedură penală, din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art.309 alin.ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 exemplare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 02.06.09.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Jud. fond:

Jud.apel:/

Red.. Jud. -

Tehnodact. Gref.

2 ex./04.06.2009

Președinte:Adriana Ispas
Judecători:Adriana Ispas, Maria Uzună, Viorica Lungu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 333/2009. Curtea de Apel Constanta