Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 330/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 330/
Ședința publică din data de 02 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 2: Maria Uzună
JUDECĂTOR 3: Viorica Lungu
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de:
- inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă,
- inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă,
- inculpatulG- deținut în Penitenciarul Poarta Albă,
- inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă,
- inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii din data de 27 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, inculpații fiind trimiși în judecată pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de 20 Cod penal raportat la art.174-175 lit."i" Cod penal,având ca obiect legalitatea și temeinicia menținerii măsurii arestării preventive a față de inculpați.
În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă:
- recurentul inculpat - în stare de arest și asistat de apărătorul din oficiu - avocat - în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul instanței de fond;
- recurentul inculpat - în stare de arest și asistat de apărătorul din oficiu - avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr.2781/2009, emisă de Baroul d e Avocați C;
- recurentul inculpat G - în stare de arest și asistat de apărătorul din oficiu - avocat - în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul instanței de fond;
- recurentul inculpat - în stare de arest și asistat de apărătorul ales al acestuia - avocat - în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul instanței de fond;
- recurentul inculpat - în stare de arest și asistat de apărătorul ales al acestuia - avocat - în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul instanței de fond;
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod
procedură penală.
În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Avocat, apărător din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului formulat, casarea încheierii recurate, apreciind că nu se impune menținerea măsurii arestării preventive.
Solicită, punerea de îndată în libertate a inculpatului, având în vedere că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, nu mai subzistă, lăsarea în stare de libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică iar până la rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătorești de condamnare, inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Totodată, solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul are un 1 copil minor și că este la primul conflict cu legea penală.
Avocat, apărător din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul, apreciază că încheierea pronunțată de Tribunalul Constanța este netemeinică și nelegală iar temeiurile care au stat inițial la baza luării acestei măsuri, nu mai subzistă și nici nu există temeiuri noi.
Temeiul care a stat la baza luării măsurii arestării preventive, l-a constituit art.148 lit."f" Cod procedură penală.
Chiar dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este mai mare de 4 ani închisoare, apreciază că cea de-a doua condiție nu este îndeplinită, respectiv aceea că lăsarea în stare de libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Legiuitorul nu întâmplător a prevăzut în textul de lege că pericolul pentru ordinea publică trebuie să fie în concret, acesta nu se presupune generic, trebuie demonstrat.
Cu privire la situația de fapt, chiar dacă instanța investită cu soluționarea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, nu are căderea de a se apleca asupra fondului cauzei, totuși jurisprudența CEDO a arătat în mod constant că instanța de judecată ar trebui să țină seama și să analizeze dacă infracțiunea de care se presupune că se face vinovat inculpatul, chiar există.
Solicită a se observa că la dosarul cauzei există declarații contradictorii ale inculpaților și că în urma expertizelor efectuate în cauză, nu au fost găsite urme incriminatorii.
Până la rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare, inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție iar acest principiu este prioritar și trebuie analizat pentru aflarea adevărului.
Pe cale de consecință, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului.
Avocat, apărător din oficiu al recurentului inculpat G, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate prin care instanța de fond în mod greșit a dispus prelungirea măsurii arestării preventive.
Solicită revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului, întrucât pericolul pentru ordinea publică nu există iar inculpatul nu are antecedente penale.
Precizează că între inculpat și partea vătămată există un conflict mai vechi, partea vătămată provocându-l pe inculpat.
Avocat, apărătorul ales al recurenților inculpați și, având cuvântul, precizează că vizavi de posibilitatea ca inculpații să fie judecați în stare de libertate, reiterează un amendament solicitat și la instanța de fond, respectiv înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, apreciind că această măsură este adecvată vizavi de materialul probator administrat în cauză până la acest moment.
Solicită a se observa că inculpații nu au profilul moral al acelor infractori consacrați iar în societate nu s-a creat un moment de insecuritate și a se avea în vedere și circumstanțele reale și personale ale inculpaților.
Procurorul, având cuvântul, solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a soluției pronunțată de instanța de fond.
Apreciază că nu se impune revocarea măsurii arestării preventive având în vedere că cele două condiții ale disp.art.148 lit."f" Cod procedură penală, sunt îndeplinite cumulativ și nici înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea față de inculpații și .
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul inculpat G, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul inculpat,având ultimul cuvânt,achiesează la concluziile apărătorului său.
Recurentul inculpat,având ultimul cuvânt,achiesează la concluziile apărătorului său.
Instanța ia cauza în pronunțare.
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față;
Prin încheierea de ședință 27 mai 2009, Tribunalul Constanțaa constatat, în baza art.3001al. 1.proc.pen. legalitatea si temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, (fiul lui si, născut la 10.07.1988), (fiul lui si, 04.01.1982), G ( fiul lui si, 12.01.1991), (fiul lui si, 13.02.1989) si (fiul lui si, 11.09.1985) dispusa prin încheierea nr.27/03.03.2009 a Tribunalului Constanta si prelungita prin încheierile nr. 42/26.03.2009 respectiv nr.56/24.04.2009 ale Tribunalului Constanta și, în baza art.3001al.3 proc.pen. a menținut-o măsura arestării preventive luata față de cei 5 inculpați, respingând cererile de înlocuire cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulate de inculpații, G, ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut următoarele:
La data de 26.05.2009, s-a înregistrat sub nr- pe rolul Tribunalului Constanta, dosarul nr.421/P/2009 al Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta, prin care au fost trimisi in judecată inculpații, G, si pentru comiterea infracțiunii de "tentativa la omor calificat" prevăzuta de art. 20 rap. la art.174-art.175 lit.i) pen. cu aplicarea art. 75 lit.a) pen. prin aceea că la data de 16.02.2009, in jurul orei 16,35, au agresat in mod violent pe numitul in vârsta de 17 ani, pe care l-au lovit cu pumnii picioarele si o tesla, preponderent in zona capului si a membrelor inferioare, provocându-i leziuni ce i-au pus viata in primejdie, rămânând cu infirmitate fizica permanenta.
În cursul urmăririi penale, fața de inculpați s-a dispus măsura arestării preventive, pe o durata de 29 de zile începând cu 03.03.2009 si pana la 31.03.2009, măsura ce a fost prelungita ulterior de doua ori, cu cate 30 de zile, prin încheierile nr. 42/26.03.2009, respectiv 56/24.03.2009 ale Tribunalului Constanta.
Analizând actele și lucrările dosarului, măsura arestării preventive s-a luat fața de inculpați cu respectarea dispozițiilor Codului d e procedura penala.
La pronunțarea încheierii prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, așa cum a fost prelungita ulterior in cursul urmăririi penale, s-a avut în vedere ca, în cauză sunt indicii temeinice, în sensul art. 68 proc.pen. privind săvârșirea de catre inculpați a infracțiunii pentru care au fost cercetați (fiind, astfel, incidente dispozițiile art. 143.proc.pen.) și, de asemenea, ca sunt întrunite condițiile prev. de art. 148 lit.a si f proc.pen. pentru si si cele prevăzute de art. 148 lit.a,b,f proc.pen. pentru inculpații, si.
Se constata ca temeiurile care au determinat arestarea preventiva a inculpaților subzista, neexistând pana în acest moment procesual elemente noi, care sa opereze în favoarea acestora si care sa justifice punerea lor în libertate.
Astfel, sunt în continuare incidente dispozițiile art. 148 lit. f proc.pen. în sensul că inculpații sunt cercetați si trimiși in judecata pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și exista probe certe ca lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publica, pericol apreciat prin prisma modalității concrete de săvârșire a faptei reținuta in sarcina acestora, care pe timp de zi, au atacat pe partea vătămată minora, in fata unui bar situat in localitatea, lăsând-o intr-o de sânge, apoi au fugit de la locul faptei, a consecințelor actiunii lor, partea vătămată suferind leziuni care necesita 70-80 de zile de îngrijiri medicale, rămânând cu infirmitate fizica permanenta, fiindu-i pusa viata in primejdie, dar si a impactului negativ pe care l-a avut aceasta fapta in rândul comunității.
De asemenea, este incident si temeiul prevăzut de art.148 lit.a proc.pen. fata de împrejurarea ca inculpații au fost citați in mod legal dar si căutați de către organele de urmărire penala, pentru a da explicații cu privire la faptele lor, insa aceștia nu au dat curs acestor chemări, dimpotrivă, au părăsit localitatea de domiciliu si au fugit la rude, reușind sa se sustragă de la urmărirea penala, fapt ce întărește convingerea ca nici pe viitor nu vor avea un comportament adecvat, ori de cate ori va fi necesara prezenta acestora in fata instanței.
In ceea ce privește pe inculpații, si, sunt incidente dispozițiile art. 148 lit.b proc.pen. in sensul ca, asa cum rezulta din convorbirile telefonice inculpații au încercat sa influențeze martora, si in același timp sa se pună de acord pentru a reuși denaturarea adevărului pe parcursul procesului penal. Tot din aceleași convorbiri, rezulta ca inculpații nu s-ar abține de la exercitarea unor acte de violenta extrema, ci dimpotrivă acestea ar putea sa fie folosite împotriva martorilor pentru a fi convinși sa-si schimbe declarațiile.
In prezent asupra inculpaților planează bănuiala ca au comis o infracțiune cu un grad ridicat de pericol social, raportat si la valorile sociale pretins a fi lezate, care vizează dreptul la viata, așa încât prin lăsarea în libertate a inculpaților s-ar crea pericol pentru ordinea publica.
Aceasta soluție este în acord si cu prevederile din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, iar în jurisprudența sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat ca, deși regula este judecarea inculpatului în stare de libertate, masurile privativa de libertate având un caracter cu totul excepțional, în anumite împrejurări particulare, are prioritate protejarea ordinii publice.
Circumstanțele personale ale inculpaților, precum și starea de insecuritate care s-ar crea în comunitate, în cazul în care inculpații, bănuiți de comiterea unei infracțiuni grave, ar fi cercetați în stare de libertate, sunt împrejurări suficiente care dovedesc, la acest moment procesual, ca privarea de libertate este necesara si se impune pentru a se proteja ordinea publica.
Menținerea stării de arest preventiv se impune pentru o buna derulare a procesului penal, iar cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părași localitatea nu se justifica.
Împotriva hotărârii, în termen legal, cei 5 inculpați au declarat recurs, motivând că, nu există date sau indicii că lăsarea în libertate ar prezenta pericol social pentru ordinea publică.
Criticile sunt neîntemeiate.
Potrivit art.160 alin.(3) Cod procedură penală, când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune menținerea arestării preventive.
Potrivit art.139 Cod procedură penală, măsura preventivă se înlocuiește cu altă măsură preventivă când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea acelei măsuri.
În cauză, sunt probe ( procesele verbale de cercetare la fața locului, planșele foto, procesele verbale de cercetare a autoturismelor marca 1310 nr. - și marca BMW nr. CT - 85 -, declarația părții civile, procesul verbal de verificare a vestimentației ți a încălțămintei persoanei vătămate și planșele foto, rapoartele de constatare medico - legală de examinare și reexaminare a părții vătămate, raportul de constatare privind examinarea petelor cu aspect de sânge de pe obiectele examinate și de pe sol, procesele verbale de percheziție domiciliară și planșele foto cu obiectele vulnerante găsite de la locuințele inculpaților, procesul verbal privind conținutul interceptărilor și înregistrărilor telefonice ale inculpatului și suporturile magnetice, procesele verbale de confruntare între inculpați, declarațiile martorilor, raportul de constatare tehnico - științifică poligraf asupra inculpatului, declarațiile inculpaților, procesele verbale de prezentare a materialului de urmărire penală) din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit fapta penală deduse judecății - "tentativa la omor calificat" prevăzuta de art. 20 rap. la art.174-art.175 lit.i) pen. cu aplicarea art. 75 lit.a) pen. prin aceea că la data de 16.02.2009, in jurul orei 16,35, l-au lovit cu pumnii picioarele si o tesla, preponderent in zona capului si a membrelor inferioare pe partea vătămată in vârsta de 17 ani, provocându-i leziuni ce i-au pus viata in primejdie și rămânând cu infirmitate fizica permanenta, fiind îndeplinite și în acest moment cerințele art.143 Cod procedură penală și art.681Cod procedură penală.
În ceea ce privește existența temeiului prevăzut de art.148 lit.f) Cod procedură penală a necesității privării de libertate în continuare a inculpaților, se constată că, după scurgerea a 3 luni de arest preventiv, sunt date că ordinea publică este în continuare amenințată în cazul punerii în libertate a recurenților din cauza gravității deosebite și a reacției publicului față de infracțiunile imputate acestors, de riscul exercității de presiuni asupra părților vătămate și a martorilor care încă nu au fost audiați, motiv pentru care privarea lor de libertate este în continuare legitimă.
În consecință, negăsind vreun caz de nulitate a hotărârii, recursurile declarat de inculpați sunt nefondate și în baza art.38515pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, vor fi respinse, urmând ca potrivit art.192 alin.(2) Cod procedură penală, să fie obligați la plata sumei de 250 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariile în sumă de câte 100 lei pentru av., av., av. se vor plăti, conform art.189 cod procedură penală, "Protocolului" dintre /UNBR, din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit."b" cod procedură penală,
Respinge recursurile penale declarate de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, inculpatulG- deținut în Penitenciarul Poarta Albă, inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii din data de 27 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, ca nefondate.
Conform art.192 alin.2 cod procedură penală, obligă recurenții la plata sumei de câte 250 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.
Onorariile în sumă de câte 100 lei pentru av., av., av. se vor plăti, conform art.189 cod procedură penală, din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art.309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 exemplare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.06.09.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Jud. fond:
Red.. Jud. -
Tehnodact. Gref.
2 ex./04.06.2009
Președinte:Adriana IspasJudecători:Adriana Ispas, Maria Uzună, Viorica Lungu
