Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 343/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

Decizia penală nr. 343

Ședința publică din data de 02 aprilie 2008

PREȘEDINTE: Paul Mihai Frațilescu

JUDECĂTOR 2: Mihai Viorel Tudoran

Judecător - - -

Grefier -

Ministerul publica fost reprezentat de procuror C, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurentul - inculpat, fiul lui și, născut la 09.07.1987, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești, împotriva încheierii din data de 26.03.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care în baza art.300/2 pr. pen. rap. la art.160/b pr. pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului și s-a menținut această măsură.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul - inculpat -, personal, aflat în stare de detenție și asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat, din cadrul Baroului

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat, cu acordul instanței luând legătura cu inculpatul arată că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public, de asemenea arată că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.

Curtea, ia act că în cauză nu mai sunt cereri de formulat și analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat, având cuvântul în dezbateri pentru recurentul - inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii din data de 26.03.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care a fost menținută măsura arestării preventive luată față de inculpat, instanța urmând să aibă în vedere poziția sinceră a acestuia, încă din faza de urmărire penală, în cauză nu mai subzistă motivele avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive, iar altele noi nu au apărut, astfel că apreciază că nu se mai impune menținerea acestei măsuri.

Precizează apărătorul inculpatului că în cauză au fost audiați toți martorii, astfel că nu ar putea influența pe aceștia să declare în favoarea inculpatului, arătând totodată că acesta dorește să-și întemeieze o familie, urmând a se prezenta la starea civilă în vederea încheierii căsătoriei.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, starea de arest se impune în continuare având în vedere că în cauză sunt îndeplinite cumulativ prevederile art. 148 lit. h și i pr.pen. apreciind ca legală și temeinică încheierea pronunțată la 26.03.2008 de Tribunalul Prahova, prin care a fost menținută măsura arestării preventive față de inculpat, solicitând menținerea acesteia.

Inculpatul -, având ultimul cuvânt solicită admiterea recursului și judecarea în stare de libertate întrucât urmează să se căsătorească, obligându-se să se prezinte ori de câte ori este necesar, atât la poliție cât și la instanțele de judecată.

CURTEA

Asupra recursului de față.

Prin încheierea din data de 26.03.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Prahova în temeiul art. 300/2 coroborat cu art. 160/ b pr.pen. a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul -, și a dispus menținerea acesteia.

Pentru a pronunța această soluție, s-a reținut că față de gradul de pericol social concret al faptelor comise de inculpat, de modalitatea în care le-a săvârșit de circumstanțele personale ale acestuia, respectiv de perseverența sa infracțională dar și de violența de care acesta a dat dovadă se impune menținerea stării de arest a inculpatului.A mai precizat tribunalul că măsura arestării preventive luată față de inculpatul apelant este temeinică și legală.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea acestei căi de atac, inculpatul a solicitat să fie judecat în continuare în stare de libertate precizând că pe parcursul procesului penal a avut o atitudine sinceră iar în plus a învederat că dorește să se căsătorească.

Examinând recursul formulat prin prisma actelor și lucrărilor dosarului a criticilor invocate cât și conform art. 385/6 alin.3 pr.pen. curtea, apreciază că această cale de atac este nefondată astfel cum se va arăta în continuare.

În mod justificat instanța de fond a apreciat că măsura arestării preventive luată față de inculpat, prin încheierea din 6.11.2006 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul - este legală și temeinică, deoarece textele legale reținute respectiv art. 143 și 148 lit. f pr.pen. își găsesc pe deplin aplicabilitatea în cauza de față deoarece, există probe din care să rezulte că inculpatul a comis cel puțin o parte din infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată iar la data respectivă existau probe din care să rezulte că cercetarea sa în libertate putea prezenta un pericol concret pentru ordinea publică; acest pericol rezultând din modalitatea în care s-au comis faptele, din trecutul infracțional al inculpatului dar și din reacția societății civile generată de temerea că față de astfel de fapte acele comise de inculpat, organele îndreptățite nu reacționează rapid și eficient.

De asemenea, curtea apreciază că se impune în continuare menținerea măsurii arestării preventive având în vedere aceleași circumstanțe personale ale inculpatului, care deși condamnat pentru alte fapte penale, la scurt timp a săvârșit faptele pentru care este cercetat în prezenta cauză din care recunoaște comiterea cel puțin în parte a unora dar și din modalitatea de săvârșire a acestora respectiv din aceea că, una dintre infracțiunile pentru care este cercetat a fost comisă cu violență.Această din urmă situație denotă perseverența infracțională a inculpatului care anterior a fost condamnat pentru fapte comise cu violență.

Deși inculpatul a precizat că a avut o atitudine sinceră respectiv de recunoaștere a faptelor pentru care este cercetat, acest lucru nu este pe deplin adevărat, el nerecunoscând decât una dintre infracțiunile de furt calificat pentru care este cercetat în prezenta cauză.

Nici celălalt motiv de recurs nu impune revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive, deoarece inculpatul care dorește să se căsătorească, are această posibilitate și pe perioada cât este arestat preventiv.

Pentru considerentele mai sus expuse, curtea apreciază că recursul este nefondat urmând a fi respins cu această motivație, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b pr.pen.

Văzând și disp. art. 192 alin.2 pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 9 iulie 1987, deținut în Penitenciarul Ploiești împotriva încheierii din data de 26.martie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr-.

Obligă recurentul la 80 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 40 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 2 aprilie 2008

Presedinte Judecători

- - - - - -

Grefier

red.

tehored.

4ex./03.04.2008

f-- Judecătoria Ploiești

a-- Tribunalul Prahova

/ -

operator de date cu caracter personal

notificare nr. 3113/2006

Președinte:Paul Mihai Frațilescu
Judecători:Paul Mihai Frațilescu, Mihai Viorel Tudoran

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 343/2008. Curtea de Apel Ploiesti