Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 349/2008. Curtea de Apel Constanta

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR.349/

Ședința publică de la 24 iulie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marius Cristian Epure

JUDECĂTOR 2: Lucia Dragomir

JUDECĂTOR 3: Zoița Frangu

Grefier - -

Cu participarea Ministerului public prin procuror

S-a luat în examinare recursul penal formulat inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva încheierii de ședință din 21 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.

În conformitate cu disp.art.297 cod pr.penală, la apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat ales, conform împuternicirii avocațiale de la dosarul cauzei.

Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea disp.art.176-181 cod pr.penală.

In conformitate cu disp.art.301 cod pr.penală, părțile prezente arată că nu au cereri de formulat și nici excepții de ridicat.

Curtea nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 cod pr.penală, constată îndeplinite cerințele art.38511cod pr.penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prev. de art.38513cod pr.penală.

Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat în susținerea motivelor de recurs, apreciază că măsura arestării preventive luată față de inculpat este nelegală pentru două aspecte:

Un prim aspect privește încălcarea disp.art.144 alin.1 cod pr.penală, în sensul că, din perioada reținerii nu a fost redusă perioada administrativă a privării de libertate. Potrivit disp.art.197 cod pr.penală, măsura reținerii cât și măsura arestării sunt lovite de nulitate absolută.

Referitor la cel de-al doilea aspcet, apreciată că în cauză nu există probe și indicii temeinice care să ducă la concluzia că inculpatul a săvârșit faptele ce i se rețin în sarcină. . telefonice, eventualul denunț al unui consumator de droguri, nu pot constitui probe care să ateste că inculpatul ar fi săvârșit fapte penale. Nu poate constitui o probă faptul că, asupra inculpatului s-a găsit o geantă, în geantă se aflau niște bonuri care pot folosi numai unei persoane de gen feminin, nu existau actele de identitate ale inculpatului, nu existau amprente pe acele pachete care conțineau comprimate de ecstasy. Pe parcursul urmăririi penale s-a refuzat inculpatului audierea unui martor care a călătorit împreună cu acesta și care ar fi putut confirma că la bagaje de mână, inculpatul nu a avut nici un bagaj.

S-a trecut cu ușurință peste împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale. Se mai susține că la datele de 10-11.03.2008, inculpatul a vândut 7 comprimate de ecstasy și, atunci, se naște firesc întrebarea de ce nu a fost arestat la datele respective. Există dubii cu privire la faptele ce i se rețin în sarcină inculpatului, dubii care profită acestuia.

Pe cale de consecință, solicită admiterea recursului, casarea soluției pronunțată de Tribunalul Constanța și, rejudecând să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea

Reprezentantul parchetului având cuvântul cu privire la cererea nou formulată de apărătorul inculpatului, aceasta urmează să fie formulată în fața instanței de fond care să se și pronunțe asupra ei.

Atâta vreme cât s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive cele două cereri vizează în fond același lucru cu măsura arestării preventive a inculpatului, astfel încât, susține că Tribunalul Constanțaa pronunțat o hotărâre legală și temeinică atunci când a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului având în vedere că la această dată cercetarea judecătorească nu a început și, în mod evident temeiurile pentru care s-a dispus măsura arestării preventive subzistă, recursul inculpatului fiind nefondat, soluția pronunțată de instanța de fond fiind legală și temeinică, solicitând menținerea acesteia ca atare.

Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său.

A,

Asupra recursului penal de față:

Prin încheierea de ședință din data de 21 iulie 2008 pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Constanța, în baza art.300 ind.2 Cod pr.penală și art.160 ind.b alin.3 Cod pr.penală a menținut măsura arestării preventive a inculpatului:

- fiul lui și, născut la data de 08.06.1989, deținut în Penitenciarul Poarta Albă, jud.

In baza art.139 alin.1 Cod pr.penală a respins ca nefondată cererea de înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulată de inculpat prin apărător.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

Având în vedere actele și lucrările dosarului, respectiv:procesul verbal din 11.03.2008 încheiat de către investigatorul sub acoperire, procesul verbal din 10.03.2004 încheiat de același investigator, declarațiile martorilor, rapoartele de constatare tehnico-științifică, procesul verbal încheiat cu ocazia identificării inculpatului și controlul bagajelor acestuia, instanța reține că în cauză există indicii temeinice ale săvârșirii faptelor pentru care inculpatul este cercetat: introducerea în țară de droguri de mare risc și trafic de droguri de mare risc.

temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpat, iar probele administrate în cauză până la acest moment constituie probe certe din care rezultă că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și nu în ultimul rând infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul prezintă un grad de periculozitate extrem raportat la numărul mare de comprimate identificate, consecințele negative asupra sănătății publice, ceea ce implică cu necesitate, în opinia instanței o reacție promptă și eficientă a organelor judiciare, inclusiv, prin menținerea în stare de arest a inculpatului.

In termen legal, inculpatul a declarat recurs prin care solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, susținându-se că la dosarul cauzei nu există probe sau indicii temeinice care să conducă la concluzia că recurentul ar fi comis faptele pentru care s-a dispus trimiterea sa in judecată.

Recursul declarat în cauză este nefondat.

În mod corect instanța de fond a menținut măsura arestării preventive a recurentului în temeiul art.300 ind.2 și art.160 ind.b alin.3 cod pr.penală, întrucât din probele administrate în cursul urmăririi penale nu au apărut elemente noi care să modifice în tot sau în parte temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

Astfel, s-a reținut prin actul de acuzare că, recurentul a vândut unui investigator sub acoperire în datele de 10 și 11 martie 2008, 70 de comprimate conținând pentru suma de 2400 lei, iar la data de 11 mai 2008 a fost prins în flagrant în timp ce a introdus în țară 2.634 comprimate conținând pe care le deținea în vederea vânzării.

Întrucât cercetarea judecătorească nu a demarat și elementele avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă, în temeiul art. 38515pct.1 lit.b cod pr.penală, va respinge recursul inculpatului ca nefondat.

În baza art.192 alin.2 cod pr.penală, va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 40 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.38515pct.1 lit.b cod pr.penală,

Respinge recursul formulat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva încheierii de ședință din 21 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, ca nefondat.

În baza art.192 alin.2 cod pr.penală,

Obligă recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 40 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 iulie 2008.

Președinte, Judecători,

- - - - -

- -

Grefier,

- -

Jud.fond -

Red.dec.jud. - -

Tehnodact.gref. -

2 ex./28.07.2008

Președinte:Marius Cristian Epure
Judecători:Marius Cristian Epure, Lucia Dragomir, Zoița Frangu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 349/2008. Curtea de Apel Constanta