Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 360/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR.360/R/2009

Ședința publică din 18 august 2009

PREȘEDINTE: Munteanu Traian JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela

- - -JUDECĂTOR 3: Sotoc Daniela

- - -judecător

- - -grefier

Din partea Ministerului Public a participat doamna - procuror din cadrul DIICOT - Serviciul Teritorial Oradea.

Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpații, și împotriva încheierii penale din 12 august 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.

La apelul nominal făcut se prezintă inculpații recurenți și ambii în stare de arest din Penitenciarul Oradea, asistați de av.ales - potrivit delegației de la dosar, inculpatul recurent în stare de arest din Penitenciarul Oradea, asistat de av. potrivit delegației de asistență judiciară obligatorie nr.4022/18 august 2009 emisă de Baroul d e Avocați

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Inculpatul recurent având cuvântul dorește să fie reprezentat în instanță de doamna avocat -, dată fiind lipsa din instanță al avocatului său ales, av.

Apărătorul inculpatului recurent desemnat din oficiu nu se opune cererii.

Av. - este de acord și cu reprezentarea inculpatului. Nu mai are alte cereri.

Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri.

Instanța, constată încetarea delegației emise pe seama apărătorului din oficiu av. dată fiind reprezentarea inculpatului recurent de doamna avocat -. Nefiind alte cereri, s-a acordat cuvântul asupra recursurilor declarate în cauză.

Apărătorul inculpaților recurenți solicită admiterea recursului,casarea încheierii atacate și în temeiul art.160/b alin.4 coroborat cu art.160/b alin.2 Cod pr.penală revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpaților. În esență, susține că încheierea recurată este în vădită nelegalitate în ceea ce privesc prevederile art.137 al.2 pr.Cod Penal și art.148 al.1 lit.f pr.Cod Penal și în neconcordanță cu prevederile art.5 din CEDO.

Față de încălcarea prev.art.137 al.2 Cod pr.penală solicită a observa că încheierea face trimitere la motivul prev.de art.148 pr.Cod Penal însă nu sunt indicate temeiurile concrere care stau la baza existenței acestui caz. Condițiile stabilite de art.137 al.2 pr.Cod Penal sunt condiții cumulative ori neîndeplinirea uneia din condiții duce la nelegalitatea încheierii atacate, aceasta fiind opinia prezentă în mod frecvent chiar în jurisprudența Curții de Apel Oradea.

Un alt aspect la care face referire este împrejurarea că deși în cauză au fost trimiși în judecată trei inculpați, instanța de fond nu analizează în parte pentru fiecare dintre aceștia motivele concrete care au stat la baza menținerii măsurii arestării.

Mai mult, la fiecare examinare a măsurii arestării preventive, instanța de fond trebuia să stabilească faptul că aceasta estenecesară, în acest sens face trimitere la o decizie dată de Marea Cameră a Curții Europene citând următoarele " nu este suficient ca privarea de libertate să fie executată conform legii naționale, ci trebuie să fie necesară în circumstanțele specifice ale cauzei.".

În drept arată că invocă prev.art.137 pr.Cod Penal, art.148 pr.Cod Penal și art.5 din CEDO.

Reprezentantul Ministerului Public formulează concluzii de respingere a recursului ca nefondat și a menține încheierea din 12 august 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, încheierea fiind legală, temeinică și în conformitate cu prevederile legale în sensul că temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive nu s-au modificat dimpotrivă s-au amplificat datorită atitudinii inculpaților din cursul cercetării judecătorești.

Inculpatul recurent având cuvântul a solicitat judecarea sa în stare de libertate, arătând că are în întreținere copii minori.

Inculpatul recurent având cuvântul a arătat că este de acord cu cele susținute de avocatul său și cere a se dispune cercetarea sa în stare de libertate.

Inculpatul recurent având cuvântul a solicitat cercetarea sa în stare de libertate.

CURTEA DE APEL deliberând,

Asupra recursului penal de față,

Constată că, prin încheierea din 12 august 2009 Tribunalul Bihor în baza art.300/2 și art. 160/b Cod procedură penală a menținut măsura arestării preventive a inculpaților: în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, măsură luată prin încheierea de arestare preventivă nr. 42/6 decembrie 2008 a Tribunalului Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 55/2009, în prezent deținut in Penitenciarul Oradea, măsură luată prin încheierea de arestare preventivă nr. 42/6 decembrie 2008 Tribunalului Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 56/2009 și, în prezent deținut in Penitenciarul Oradea, măsură luată prin încheierea de arestare preventivă nr. 42/6 decembrie 2008 Tribunalului Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 57/2009.

S-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv formulată de inculpații, și cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul - Biroul Teritorial Oradea înregistrat la aceasta instanță la data de 29 ianuarie 2009 au fost trimiși in judecată inculpații, și, în stare de arest preventiv pentru comiterea infracțiunii de inițiere, constituire de grup infracțional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup prev. de art. 7 din Legea 39/2003.

Măsura arestului preventiv a fost dispusă în temeiul disp.art.148 al.1 lit. f pr.Cod Penal reținându-se în sarcina acestora comiterea infracțiunilor de inițiere a unui grup infracțional organizat in vederea comiterii de infracțiuni prev. de art. 7 al.1 din Lg. 39/2003 și trafic de persoane prev. de art.12 al.1, al.2 lit.a din Lg. 678/2001, constând în aceea că în perioada octombrie - noiembrie 2008, inculpații s-au organizat într-un grup infracțional organizat și au răpit-o pe partea vătămată -, pe care au și exploatat-o sexual.

Examinând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive instanța de fond reținut că în cauză nu există nici un temei pentru a considera că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpaților s-au modificat, subzistând pericolul pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a acestora motive pentru care, văzând dispozițiile art.300/2 Cod pr.penală combinat cu art.160/b Cod pr.penală și prev. art. 23 al.4/2 din Constituția României și disp. art. 5 paragraful 1 lit.c din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale a menținut arestarea preventivă inculpaților.

Pentru aceleași considerente s-a respins cererea formulată de inculpați privind înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și solicitând instanței casarea ei ca fiind netemeinică și nelegală.

Examinând încheierea recurată prin prisma recursurilor declarate cât și din oficiu conform art.385/6 alin.2 și art.385/14 din Codul d procedură penală sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art.385/9 din același cod, curtea constată că aceasta este legală și temeinică iar recursurile declarate apar ca nefondate și vor fi respinse ca atare în baza art.385/15 pct.1 lit. Cod procedură penală.

Pericolul pentru ordinea publică subzistă și în prezent și derivă atât din natura infracțiunilor săvârșite cât și prin prisma persoanei inculpaților.

Văzând această stare de fapt, în drept dispozițiile art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, va respinge ca nefondate recursurile penale declarate de inculpații, și împotriva încheierii penale din 12 august 2009 Tribunalului Bihor pe care menține în întregime.

Fiind în culpă procesuală va fi obligat inculpații recurenți să plătească statului suma de câte 100 lei cheltuieli judiciare în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.385/15 pct.1 lit. Cod procedură penală,

Respinge ca nefondate recursurile penale declarate de inculpații fiul lui și, ns.16.09.1969, fiul lui și lui, ns. la 4 iulie 1974 și, fiul lui și, ns. la 20 februarie 1976, toți din Penitenciarul Oradea împotriva încheierii penale din 12 august 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care menține în întregime.

Obligă pe recurenți să plătească statului suma de câte 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică azi, 18 august 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - - - -

Red.dec.judecător -

Judecător fond

CA/MH

3 ex. din 20.08.2009

Președinte:Munteanu Traian
Judecători:Munteanu Traian, Condrovici Adela, Sotoc Daniela

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 360/2009. Curtea de Apel Oradea