Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 369/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 369
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 30.05.2008
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Adrian Bogdan JUDECĂTOR 2: Căliman Carmen
- -- JUDECĂTOR 3: Ene Ecaterina
- -- judecător
- -- grefier
*************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacăua fost reprezentat legal de - - procuror
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de inculpatul, împotriva încheierii din 27.05.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat, acesta substituind și pe dl. avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care:
Apărătorul recurentului inculpat și reprezentantul parchetului având cuvântul pe rând precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților, pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului.
La luarea măsurii arestării preventive s-au avut în vedere dispozițiile art. 148 lit. f însăC.P.P. trebuie îndeplinite cumulativ două condiții, respectiv cuantumul pedepsei și că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică.
În cauză s-au administrat toate probele, respectiv expertiză ADN, declarații de martori.Din expertiza efectuată nu rezultă că au existat urme pe hainele inculpatului.
Din expertiza dactiloscopică nu rezultă vinovăția inculpatului.
În cauză există declarațiile martorilor care au participat la reconstituirea faptei, însă cea mai relevantă este declarația dată de primar.
La dosar există o declarație de recunoaștere și un proces verbal de reconstituire, din care ar rezulta vinovăția inculpatului.
Instanța de fond menținut starea de arest a inculpatului considerând că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, însă consideră că nu sunt probe certe de vinovăție a inculpatului.
Solicită a se lua act că a fost apărător ales.
Reprezentantul parchetului având cuvântul solicită respingerea ca nefondat recursului declarat de inculpat, menținerea încheierii recurate ca fiind legală și temeinică.
Consideră că instanța de fond în mod corect menținut starea de arest, deoarece nu au dispărut temeiurile avute în vedere la luarea măsurii.
Deși inculpatul a avut o atitudine oscilantă, inițial a precizat în amănunt modalitatea în care a comis fapta. Dacă nu ar fi comis-o nu ar fi indicat aceste amănunte.
Recurentul inculpat în ultimul cuvânt, precizează că nu se face vinovat de comiterea faptei. Declarația dată inițial a fost dată fără a fi prezent un apărător și sub presiune psihică.
Arată că a studiat dosarul, iar declarațiile sale nu sunt în concordanță cu fapta, solicitând a se verifica declarațiile sale și celelalte probe administrate în cauză.
Raportul de expertiză efectuat nu-i permite să-și construiască un alibi.
Expertiza ADN nu s-a putut efectua, considerând că în raport de această probă și-ar putea demonstra nevinovăția.
Consideră că nu prezintă pericol pentru ordinea publică, adevăratul făptuitor fiind în libertate.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea din 27.05.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-, în temeiul art. 300/2 coroborat cu art. 160/b alin. 3 s C.P.P.-a menținut starea de arest a inculpatului.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a constatat că măsura a fost legal dispusă și nu au dispărut temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului.
Infracțiunile de omor și violare de domiciliu pentru care a fost trimis în judecată, prezintă un grad sporit de pericol social și sunt sancționate cu pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani, respectiv de la 3 la 10 ani închisoare.
Împotriva încheierii a declarat recurs la pronunțare inculpatul.
Cu ocazia dezbaterilor s-a susținut că nu sunt probe de vinovăție, inculpatul personal precizând că declarația în care a recunoscut fapta nu este în concordanță cu celelalte probe.
Verificând încheierea pe baza motivelor invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept,Curtea constată că recursul nu este fondat.
Din examinarea criticilor formulate de inculpat, se constată că acestea vizează doar lipsa probelor privind vinovăția sa.
Potrivit art. 148 alin.1 măsura C.P.P. arestării preventive poate fi luată dacă sunt întrunite dispozițiile art. 143 cod pr. penală și vreunul din cazurile prev. la lit. a-f din art. 148
C.P.P.Dispozițiile art. 143 alin. 1 impun C.P.P. existența probelor sau indiciilor temeinice că inculpatul a comis fapta sau, cu alte cuvinte, că este vinovat de comiterea acesteia.
În același timp, potrivit art. 68/1 semnificația C.P.P. sintagmei " indicii temeinice" este aceea de " presupunere rezonabilă" că inculpatul a comis fapta.
Pe de altă parte, se impune precizarea că măsurile preventive- privative sau neprivative de libertate nu au natura unei sancțiuni de drept penal, luarea lor fiind subordonată scopului desfășurării procesului penal în bune condiții.
Tocmai de aceea legea nu impune doar condiția ca în momentul luării uneia dintre ele să existe probe de vinovăție, fiind suficientă existența presupunerii rezonabile că persoana față de care s-a luat măsura a săvârșit fapta, existența acestei din urmă condiții fiind cerută și de instanța europeană.
Or, în cauză, fără a fi supus vreunei constrângeri fizice sau morale, inculpatul a recunoscut inițial faptele, iar cu ocazia reconstituirii a indicat modul de comitere.
Aprecierea acestor două probe prin examinarea tuturor celorlalte este atributul exclusiv al instanțelor care judecă fondul. Ca atare, în mod corect prima instanță a reținut că se mențin în continuare temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive.
Din considerentele arătate, în baza art. 385/15 pct.1 lit. b se C.P.P. va respinge recursul ca nefondat, urmând ca în baza art. 192 alin. 2 să C.P.P. fie obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 385/15 pct.1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii din 27.05.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.
Constată că inculpatul a fost asistat de avocat ales.
În baza art. 192 alin. 2 obligă C.P.P. inculpatul să plătească statului 5o lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30.05.2008, în prezența inculpatului arestat.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- -
GREFIER,
- -
Red. inch.
Red. EE/2.06.2008
Tehnored. PE/2.06.2008/2 ex
Președinte:Adrian BogdanJudecători:Adrian Bogdan, Căliman Carmen, Ene Ecaterina
