Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 393/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂN I
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 393/R/2009
Ședința publică din 16 iunie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Boer JUDECĂTOR 2: Iuliana Moldovan Luminița Hanzer
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj, reprezentat prin PROCUROR -.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul, deținut în Penitenciarul Baia Mare, împotriva încheierii penale fără număr din data de 10 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosar nr-, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv față de inculpatul.
La apelul nominal făcut în ședință publică la prima strigare a cauzei se prezintă inculpatul, aflat în stare de deținere, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătoarea din oficiu a inculpatului arată că inculpatul nu este de acord să fie asistat de apărător desemnat din oficiu și solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea prezentării apărătorului ales sau lăsarea cauzei pentru orele 14,00, când apărătorul ales se va putea prezenta.
Reprezentanta DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj nu se opune.
Inculpatul arată că dorește să fie asistat de apărătorul său ales.
Curtea, deliberând, lasă cauza la a doua strigare pentru orele 14,00, în vederea prezentării apărătorului ales al inculpatului, avocat C.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare a cauzei se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat C din cadrul Baroului M, cu delegație la dosar.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii penale atacate și rejudecând să se dispună în principal revocarea măsurii arestului preventiv, iar în subsidiar înlocuirea măsurii cu o măsură neprivativă de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Înțelege să invoce dispozițiile art. 3001alin. 2 proc.pen. respectiv nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a inculpatului. Mandatul de arestare preventivă a fost pus în executare la data de 14 mai 2009, fiind reținute temeiurile prev. de art. 148 lit. a și f proc.pen. La momentul luării măsurii arestului preventiv inculpatul nu a înțeles să se prezinte în fața organelor de urmărire penală, astfel încât s-a ajuns la concluzia că se sustrage de la urmărire penală. Critică hotărârea primei instanțe sub aspectul că nu a analizat ceea ce a adus ca argument în favoarea înlocuirii măsurii arestului preventiv. Inculpatul s-a prezentat personal în fața organelor judiciare pentru a fi pus în executare mandatul de arestare preventivă luat în lipsă. A înțeles că trebuie să se supună măsurii dispuse de către instanță. La acest moment apreciază că nu se mai poate reține temeiul prev. de art. 148 lit. a proc.pen. inculpatul dorește să se supună tuturor măsurile care se vor lua.
În ceea ce privește temeiul prev. de art. 148 lit. f proc.pen. susține că raportat la starea de fapt, nu se mai poate justifica menținerea măsurii arestului preventiv pe viitor. Din starea de fapt reținută prin rechizitoriu rezultă că nu inculpatul a fost cel care a condus activitatea infracțională. Din probele existente la dosarul cauzei rezultă că inculpatul a avut o contribuție minimă în acest lanț de evenimente. Inculpații și au fost cei care au avut un rol important. Rolul inculpatului a fost acela de simplu, care prelua pe imigranți și îi ducea din punctul A în punctul Nu se poate reține că inculpatul ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică mai mare decât ceilalți inculpați. În afară de inculpatul care se sustrage de la judecată, toți ceilalți inculpați din acest dosar sunt în stare de libertate. Față de activitatea infracțională a celorlalți inculpați nu se justifică o măsura mai aspră în ceea ce-l privește pe inculpatul.
În rechizitoriu la fila 4 se reține că inculpații au constituit un grup infracțional organizat în cursul lunii mai 2008, pentru ca apoi să se susțină că au început activitatea infracțională în cursul lunii martie 2008. Este o contradicție. Inculpatul a fost o persoană care a avut o activitate neesențială în acest grup infracțional. Apreciază că se poate lua o măsură neprivativă de libertate, respectiv oligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Reprezentanta DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate. Instanța de fond a menținut, în temeiul art. 3002rap. la art. 160 proc.pen. măsura arestului preventiv față de inculpat la data de 15 decembrie 2008, la data de 14 mai 2009 fiind pus în executare mandatul de arestare preventivă. Măsura a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale, iar temeiurile subzistă în continuare. Sunt întrunite condițiile prev. de art. 143 proc.pen. respectiv din probe rezultă indicii temeinice sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Sunt incidente de asemenea temeiurile prev. de art. 148 lit. a și f proc.pen. astfel că inculpatul s-a sustras urmăririi penale încă din momentul depistării grupului infracțional și există date că s-ar putea sustrage în continuare dacă ar fi pus în libertate. Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina sa este mai mare de 4 ani, iar în raport de modalitatea concretă în care a acționat inculpatul, există temerea că lăsat în libertate acest inculpat își va relua activitatea infracțională. Nu este de acord cu susținerea apărătorului ales al inculpatului cum că rolul acestuia a fost unul neesențial. Inculpatul ținea legătura personal cu inculpatul. Totodată, acesta nu se află la prima confruntare cu legea penală.
În concluzie, apreciază hotărârea atacată temeinică și legală și solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită să fie cercetat în stare de libertate.
CURTEA
Prin încheierea pronunțată în ședința publică din 10 iunie 2009 de Tribunalul Maramureș, în temeiul art.3002proc.pen. raportat la 160 proc.pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului și a fost respinsă ca nefondată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
S-a reținut că la termenul de judecată din data de 10 iunie 2009, în temeiul art. 3002raportat la art. 160 Cod procedură penală, instanța a pus în discuție din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului.
La același termen de judecată, inculpatul a formulat o cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Verificând din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, instanța a constatat că motivele avute în vedere la luarea acestei măsuri față de inculpat subzistă și în prezent.
Prin rechizitoriul nr. 32 D/P/2008 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluja fost trimis în judecată inculpatul (CNP -, fiul lui și, născut la data de 06.04.1977 în Ocna, județul M, domiciliat în S M,-, jud. M) pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire, asociere, sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 și trafic de migranți prev. de art. 71 alin. 1 din nr.OUG 105/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal, alături de inculpații, și -.
Prin încheierea penală nr. 737 din 15 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr- s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului pe timp de 30 de zile cu începere de la data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 36/U din 15 decembrie 2008.
În considerentele încheierii s-a reținut că din cuprinsul actelor de urmărire penală rezultă existența unor indicii care să justifice presupunerea că inculpatul împreună cu alți inculpați, a participat la constituirea, la începutul anului 2008, unui grup infracțional organizat în vederea racolării, îndrumării și călăuzirii mai multor persoane, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat.
În concret, în seara de 26/27 noiembrie 2008, inculpatul împreună cu alți inculpați au organizat sub coordonarea inculpatului trecerea frauduloasă a frontierei dintre Ucraina și România a unui număr de 20 migranți de origine indo-pakistaneză. Inculpatul împreună cu ceilalți a fost depistat pe raza localității, în timp ce transportau, cu autoturismele personale un număr de 20 cetățeni de origine pakistaneză.
Prin încheierea penală din 14 mai 2009 s-a pus în executare mandatul de arestare preventivă nr. 36/U din 15 decembrie 2008 al Tribunalului Maramureș emis în lipsa inculpatului, în baza încheierii penale nr. 737 din 15.12.2008 a Tribunalului Maramureș în dosarul nr- privind pe inculpatul și potrivit art. 149 Cod procedură penală, durata arestării preventive a inculpatului fiind de 30 de zile începând cu data de 14 mai 2009 și până la data de 12 iunie 2009, inclusiv.
Astfel, instanța a reținut că sunt în continuare incidente dispozițiile art. art. 148 lit. a și f Cod procedură penală.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu s-au putut avea în vedere numai date legate de persoana inculpatului, ci și date referitoare la fapte, nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concură la înfăptuirea ei, nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
În speță, inculpatul este cercetat pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave, gravitate rezultând nu numai din caracterul al sancționării de către legea penală, dar și din aceea că astfel de fapte aduc o gravă atingere unor instituții esențiale ale statului și a bunei funcționări a acestora, astfel că pericolul concret pentru ordinea publică lăsării în libertate a inculpatului este dovedit cu prisosință. În plus, inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală.
Având în vedere și dispozițiile art. 136 Cod procedură penală în vederea asigurării unei bune desfășurări a procesului penal, instanța a constatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului și va dispune menținerea acesteia pentru următoarele 60 de zile, în condițiile art. 160 Cod procedură penală.
În ceea ce privește cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul, instanța a respins ca nefondată, apreciind în raport de dispozițiile art. 139 alin. 1 Cod procedură penală că această măsură a fost dispusă cu respectarea tuturor prevederilor legale incidente și nu au intervenit modificări ale temeiurilor care au determinat luarea acestor măsuri.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs în termen legal inculpatul criticând soluția pronunțată pentru nelegalitate și netemeinicie.
În susținerea motivelor de recurs, inculpatul prin apărătorul său ales a solicitat casarea încheierii penale atacate și revocarea măsurii arestului preventiv, iar în subsidiar, înlocuirea acesteia cu o altă măsură.
S-a apreciat că în acest moment nu se mai poate reține temeiul prev.de art.148 lit.a proc.pen.întrucât inculpatul s-a prezentat personal în fața organelor judiciare pentru a fi pus în executare mandatul de arestare preventivă emis în lipsă.
În ceea ce privește temeiul prev.de art.148 lit.f proc.pen.s-a susținut că din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul a avut o contribuție minimă la activitatea infracțională, astfel că nu se poate susține că prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Recursul declarat în cauză de inculpat este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin rechizitoriul DIICOT - Serviciul Teritorial Clujs -a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire asociere, sprijinirea unui grup infracțional organizat prev.de art.7 alin.1, 3 din Legea 39/2003 și trafic de migranți prev.de art.71 alin.1 din OUG 105/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 pen.și 37 lit.a pen.alături de inculpații, și -.
S-a reținut că în seara de 26/27 noiembrie 2008 inculpatul împreună cu alți inculpați, a organizat sub coordonarea inculpatului, trecerea frauduloasă a frontierei dintre Ucraina și România a unui nr.de 20 de migranți de origine indo-pachistaneză.
În cauză s-a reținut în mod corect că subzistă dispozițiile art.148 lit.a, f proc.pen.
Astfel, în ceea ce privește temeiul prev.de art.148 lit.a proc.pen.prin încheierea penală nr.737 din 15 decembrie 2008 a Tribunalului Maramureș, s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului, pe o durată de 30 de zile. Mandatul a fost pus în executare prin încheierea penală din 14 mai 2009, dată la care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 30 de zile.
, de asemenea, și dispozițiile art.148 lit.f proc.pen.întrucât infracțiunile pentru care este cercetat și a fost trimis în judecată inculpatul sunt sancționate de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Astfel, în speță există bănuieli rezonabile că fapta pentru care este cercetat inculaptul constituia o infracțiune atât la momentul în care s-a produs cât și la momentul trimiterii în judecată. De asemenea, prin prisma legislației CEDO, s-a dovedit în afara oricărei îndoieli că, scopul măsurii preventive dispusă față de inculpat, a fost acela de a-l prezenta autorității competente conform art.5 paragraf 3 din CEDO.
În ceea ce privește starea de pericol pentru ordinea publică, aceasta presupune o rezonanță socială atât în rândul comunității locale cât și la nivelul întregii ordini sociale, Curtea Europeană acceptând că în circumstanțe excepționale anumite infracțiuni pot constituie cauza unor dezordini sociale în măsură să justifice detenția cel puțin pentru un timp.
De aceea, în speță, se impune o astfel de reacție a autorităților pentru a nu se crea și mai mult neîncrederea în capacitatea justiției de a lua măsurile necesare pentru prevenirea pericolului și crearea unui echilibru firesc. Menținerea stării de arest preventiv a inculpatului în condițiile legii nu afectează cu nimic dreptul inculpatului la un proces echitabil, acesta având posibilitatea de a cere și administra probe și de a-și formula apărările necesare.
În consecință, curtea apreciază că în mod corect a fost menținută măsura arestării preventive, că în cauză nu se impune revocarea măsurii arestării preventive ori înlocuirea acestei măsuri cu o măsură neprivativă de libertate, soluția pronunțată fiind legală și temeinică, astfel că având în vedere dispozițiile art.38515pct.1 lit.b proc.pen. recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat.
În temeiul art.189 și 192 alin.2 proc.pen.se va stabili onorar avocațial și va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 6.04.1977, deținut în Penitenciarul Baia Mare, împotriva încheierii penale din 10 iunie 2009 a Tribunalului Maramureș.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 50 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 16 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.MB/CA
24.06.2009 - 3 ex.
Jud.fond.
Președinte:Maria BoerJudecători:Maria Boer, Iuliana Moldovan Luminița Hanzer
