Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 394/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr.-
DECIZIA PENALĂ NR.394/R/2009
Ședința publică din 24 septembrie 2009
INSTANȚA
Este compusă din:
PREȘEDINTE: Condrovici Adela JUDECĂTOR 2: Munteanu Traian
- - -JUDECĂTOR 3: Popovici Corina
- - -judecător
-grefier
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.
Ministerul Public este reprezentat prin - procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul deținut în Penitenciarul Oradea împotriva încheierii penale din 16 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-,având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent în stare de arest, asistat de av. potrivit delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.4475/23.09.2009 emisă de Baroul d e Avocați
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorul inculpatului recurent nu are de formulat cereri sau excepții în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public nu are de formulat cereri sau excepții în cauză.
Nefiind excepții sau alte cereri, curtea consideră cauza lămurită iar în baza art.385 ind.13 Cod pr.penală acordă cuvântul părților asupra recursului.
Apărătorul inculpatului recurent a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii cu consecința punerii în libertate a inculpatului, arătând că în prezent nu sunt temeiuri ce să justifice menținerea acestuia în stare de arest, măsura arestării este o măsură de excepție, regula fiind cercetarea în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază recursul nefondat solicitând respingerea acestuia cu menținerea în totalitate a încheierii instanței de fond ca fiind legală și temeinică. Temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării sunt pendinte și actualmente, limitele de pedeapsă depășesc 4 ani iar raportat la infracțiunile comise ce au un pericol ridicat cât și la persoana inculpatului, care se găsește în stare de recidivă, lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În baza art.385 ind.13 al.3 Cod pr.penală s- acordat ultimul cuvânt inculpatului recurent, acesta solicitând judecarea sa în stare de libertate. Depune la dosar un memoriu.
CURTEA DE APEL DELIBERÂND,
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea din 16 septembrie 2009, Tribunalul Bihor a respins cererea privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara formulată de inculpatul .
În baza art. 300/2pr. pen.raportat la art. 160/b a C.P.P. menținut măsura arestării preventive a inculpatului, fiul lui și -, ns. la 25 iulie 1986 în O, jud. B, domiciliat în O, str. -, nr. 5,. 36, jud. B, cu reședința în com.,-, jud. B, CNP -, dispusă prin Încheierea nr. 6/M/10 februarie 2009 Judecătoriei Oradea și mandatul de arestare preventivă nr. 7/M/10 februarie 2009.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, a fost trimis în judecată inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. și ped. de art. 211 alin. 1 și alin. 2 lit. b și c și alin. 21lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, reținându-se ca, în fapt, în seara zilei de 7 februarie 2009, în jurul orei 24,00, inculpatul a atacat-o pe partea vătămată și, prin violență, i-a sustras suma de 600 euro, 400 lei și două telefoane mobile, cauzându-i totodată leziuni corporale, care au necesitat pentru vindecare o zi de îngrijiri medicale. Fiind interogat, în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.
Inculpatul a fost reținut în data de 9 februarie 2009, iar prin Încheierea nr. 6/M/10 februarie 2009 Judecătoriei Oradeas -a dispus arestarea preventivă, pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 10 februarie 2009, până la 10 martie 2009, fiind emis pe seama inculpatului, mandat de arestare preventivă nr. nr. 7/M/10 februarie 2009.
Prin sentința penală nr. 686/2009 Judecătoria Oradeaa dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă rezultantă de 4 ani 6 luni închisoare în regim de detenție cu aplic. art. 71 și art. 64 alin. 1 lit. teza II lit. cod procedură penală și menținut starea de arest, sentința impotria căreia inculpatul a declarat apel.
Instanța de apel a constatat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, respectiv acuzația comiterii unei infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsa mai mare de 4 ani și pericolul concret pentru ordinea publica ce ar rezulta din lăsarea inculpatului în libertate, pericol ce poate fi dedus din gravitatea faptei reținute în sarcina sa - tâlhărie comisa împreuna cu inculpatul prin violenta ce a avut ca rezultat și producerea unor leziuni corporale, subzistă și în prezent, iar aceste temeiuri impun menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Neexistând nici o modificarea sau dispariție a temeiurilor avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive, nu se impune nici revocarea acesteia și nici înlocuirea cu o altă măsură preventivă neprivativă de libertate, nefiind îndeplinite condițiile art. 139 Cod procedură penală.
Față de cele expuse mai sus, instanța de fond a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, dispoziție care semnifică implicit respingerea cererii subsidiare.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs penal inculpatul solicitând admiterea recursului cu consecința punerii în libertate.
Examinând încheierea recurată, atât prin prisma motivelor de recurs declarate, cât și din oficiu, conform dispozițiilor art.385/6 alin.2 Cod procedură penală și art.385/14 Cod procedură penală, raportat la art.385/9 Cod de procedură penală, curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul formulat de către inculpat este neîntemeiat și, în consecință, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins ca atare.
Prin încheierea recurată, în conformitate cu prevederile art.300/1 Cod procedură penală, Tribunalul Bihora constatat legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului și a dispus menținerea acesteia, motivându-se această hotărâre cu aceea că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu s-au modificat, subzistând pericolul pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpatului.
Prima instanță a statuat în mod motivat și legal că se impune menținerea inculpatului în stare de arest, având în vedere fapta pentru care este cercetat inculpatul, respectiv infracțiunea de tâlhărie, prev. și ped. de art. 211 alin. 1 și alin. 2 lit. b și c și alin. 21lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
Măsura arestării inculpatului este legală și temeinică, ea fiind luată cu respectarea întocmai a dispozițiilor legale care guvernează materia arestării preventive, potrivit art. 143 și art. 146 alin.10 și art. 149/1 din Codul d e procedură penală existând în mod corespunzător și cazurile prevăzute de art. 148 lit. "f" din Codul d e procedură penală și cu respectarea prevederilor art. 5 paragraful 1 lit. "c" din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în cauză existând motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost arestat.
Cât privește cazul prevăzut de art. 148 lit. "f" Cod procedură penală, de asemenea, în speță sunt întrunite cumulativ cerințele prevăzute de acest text de lege, inclusiv condiția pericolului pentru ordinea publică, pericol care, chiar dacă nu este identic cu pericol social al faptei, poate decurge din acesta. Mai mult de atât, curtea apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, pericol dedus din împrejurările în care s-au comis faptele, natura și gravitatea acestora, precum și elementele ce caracterizează persoana inculpatului. Nu se constată nici motive de încetarea de drept măsurii, cu consecința punerii în libertate, întrucât încheierea atacată respectă cerințele de legalitate și temeinicie.
Față de cele de mai sus, constatând că măsura arestării preventive a fost luată împotriva inculpatului cu respectarea dispozițiilor legale, că temeiurile care au stat la baza luării acesteia subzistă și în prezent, neintervenind nici o modificare a acestora de natură să justifice revocarea măsurii arestării preventive, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, menținând în totalitate încheierea atacată.
În baza art.192 alin.2 și art.189 Cod procedură penală, inculpatul recurent va fi obligat să plătească statului suma de 160 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru avocat din se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților cetățenești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 16 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 160 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei onorariu pentru avocat din oficiu conform delegației nr.4475/23.09.2009 va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 24 septembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red.dec.judec.-
Jud.fond F-
CA/MH
4 ex. din 25.09.2009
Președinte:Condrovici AdelaJudecători:Condrovici Adela, Munteanu Traian, Popovici Corina
