Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 405/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 405
Ședința publică din data de 08 iunie 2009
PREȘEDINTE: Dan Andrei Enescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Georgescu
JUDECĂTOR 3: Gabriela
Grefier -
*****
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui - și, născut la 01.06.1928, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii din 04.06.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în dosarul nr-, prin care, în baza art. 300/1 alin. 3 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive dispusă împotriva inculpatului, cercetat pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. i Cod penal, constatându-se că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales, din cadrul Baroului D, potrivit împuternicirii avocațiale depusă la dosar, fila 8.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu permisiunea instanței avocat a luat legătura cu recurentul inculpat și apoi având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Ministerul Public, având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Curtea, ia act că nu sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, apreciază măsura luată de Tribunalul Dâmbovița prin încheierea de ședință din 04.06.2009 ca fiind excesivă, din punctul său de vedere, având în vedere poziția constantă de recunoaștere a inculpatului în ceea ce privește vinovăția, constând în aceea că a lovit cu coasa partea vătămată pentru a se apăra de agresiunea acesteia.
Solicită să fie avută în vedere vârsta înaintată a inculpatului - 81 ani - și împrejurarea că nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere starea precară de sănătate, împrejurarea că nu are antecedente penale și apreciind că cercetarea judecătorească se poate continua cu inculpatul în stare de libertate.
În concluzie, solicită admiterea recursului și judecarea inculpatului în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, consideră că încheierea de ședință din 04.06.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița este temeinică și legală, apreciind măsura dispusă ca fiind corect menținută.
Solicită să fie avută în vedere împrejurarea că în cauză sunt îndeplinite cumulativ condițiile prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, respectiv limitele de pedeapsă și pericolul concret pentru ordinea publică, pericol ce rezultă din însăși modalitatea de săvârșire a infracțiunii, infracțiune contra vieții.
Consideră că împrejurările susținute de către apărător, pot constitui eventuale circumstanțe atenuante ce pot fi avute în vedere la individualizarea pedepsei.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta săvârșită, susținând că nu a făcut altceva decât să se apere, întrucât era amenințat cu toporul de către partea vătămată.
Solicită judecarea în stare de libertate, având în vedere vârsta înaintată și starea precară de sănătate.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință din 04.06.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în baza art. 300/1 alin. 3 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive dispusă împotriva inculpatului, cercetat pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. i Cod penal, arestat preventiv prin încheierea din Camera de Consiliu nr. 11 din 27.05.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în dosarul nr-, emițându-se mandatul de arestare preventivă nr. 14/U/27.05.2009, constatându-se că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că prin rechizitoriul nr. 200/P/2009 din 02.06.2009 Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovițaa dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit.i Cod penal, constând în aceea că în ziua de 20.05.2009, în jurul orelor 15,30, acesta se afla la cosit, în zona Oficiului Poștal/Cale Ferată, de pe raza comunei, județul D, și, pe fondul unei stări conflictuale ivite spontan cu victima, în vârstă de 71 ani, și în legătură cu iarba cosită, a lovit victima o singură dată, în zona capului, cu "brățara" coasei, cauzându-i leziuni, ce au determinat internarea de urgență la Spitalul " ", unde se află internat și în prezent, necesitând 120-140 zile de îngrijiri medicale, în condițiile unei evoluții favorabile, viața victimei fiind pusă în primejdie.
Prima instanță a mai reținut că o neînțelegere minoră a declanșat conflictul dintre inculpat și victimă, persoane aflate la onorabila senectute, ( având vârste de 81 și respectiv, 71 ani),iar mijloacele de probă administrate până în prezent, avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și evidențiate în rechizitoriu, au relevat că există indicii temeinice și probe din care reiese presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat.
Cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, instanța a apreciat că acesta rezultă din gravitatea deosebită a faptei, împrejurările în care a fost comisă, respectiv, loc public, pe timp de zi, în mod spontan, și dintr-un motiv de-a dreptul pueril, ceea ce sporește teama și rezonează negativ colectivitatea în care s-a petrecut, așa încă s-a apreciat că este justificată, în continuare, menținerea privațiunii de libertate.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că față de vârsta sa înaintată-81 ani, de starea de sănătate precară,de lipsa antecedentelor penale, de atitudinea sa de recunoaștere a faptei comise, chiar dacă în alte condiții decât cele menționate în rechizitoriu, nu se mai impune menținerea stării de arest, persoana sa nereprezentând un pericol pentru ordinea publică.
Recurentul a solicitat în final, admiterea cererii, casarea încheierii și pe fond, judecarea sa în stare de libertate.
Examinând încheierea recurată în raport de actele și lucrările dosarului de fond atașat, de susținerile recurentului și de dispozițiile legale incidente în materie, art. 3001, 160, 143 și 3856alin. ultim pr. pen. Curtea constată că recursul inculpatului este fondat, pentru cosiderentele ce se vor prezenta în continuare.
Inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art.20 rap. la art.174 - 175 lit.i) penal, constând în aceea că la data de 20 mai 2009 pe când cosea iarba de pe marginea drumului, pe fondul unui conflict spontan cu victima i-a aplicat acestuia o lovitură cu brățara coasei, cauzându-i o gravă leziune craniană ce necesită pentru vindecare un număr de 100 - 140 de zile îngrijiri medicale, în condițiile unei evoluții favorabile, viața victimei fiind pusă în primejdie.
Inculpatul a fost arestat preventiv la data de 27 mai 2009 prin încheierea nr.11 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, pe o perioadă de 10 zile, reținându-se ca temei al arestării dispozițiile art.148 lit.f) pr.penală, iar în prezent cauza se află pe rolul Tribunalului Dâmbovița, sesizat prin rechizitoriul nr.200/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, având termen de judecată la data de 7 iulie 2009.
Dacă la momentul luării măsurii arestării preventive aceasta a fost justificată, deși judecătorul fondului a apreciat că se impune această măsură numai pe 10 zile, în dezacord cu instanța ce a pronunțat încheierea atacată în prezenta cauză, Curtea consideră că în prezent, după trimiterea în judecată a inculpatului nu se mai impune privarea de libertate a acestuia.
Fapta de care este acuzat inculpatul și pe care acesta o recunoaște este într-adevăr de o gravitate deosebită, însă Curtea apreciază, pe baza actelor dosarului de urmărire penală, că aceasta este un episod singular în viața inculpatului.
Astfel, inculpatul are vârsta de 81 de ani, este bolnav, nu are antecedente penale, neevidențiindu-se în cursul urmăririi penale faptul că acesta ar avea o fire violentă, predispusă la comiterea de acte de violență sau de tulburare a ordinii publice în comunitatea din care face parte. Trebuie arătat și faptul că, din probele existente la dosarul de urmărire penală, rezultă că nu inculpatul a fost cel care a inițiat conflictul cu partea vătămată.
În plus, urmărirea penală a fost finalizată în foarte scurt timp, administrându-se probele considerate necesare trimiterii în judecată a inculpatului, astfel că s-au schimbat condițiile avute în vedere de judecătorul care a luat inițial măsura arestării preventive împotriva inculpatului, unele dintre acestea vizând și desfășurarea în continuare a urmăririi penale.
Față de această situație, în acord cu dispozițiile art.5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea apreciază că judecata inculpatului aflat la vârsta înaintată de 81 de ani, se poate desfășura în continuare fără ca acesta să mai fie privat de libertate și în baza disp. art.139 alin.1 și 3/5 pr.penală, va dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea prevăzută de art. 136 lit.b pr.penală, instituind în sarcina inculpatului obligațiile prevăzute de art.145 alin.1/1 pr.penală:
- să se prezinte la instanța de judecată ori de căte ori este chemat;
- să nu-și schimbe locuința fără încuviintarea instanței de judecată;
- să se prezinte la poliția din localitatea de domiciliu conform programului de supraveghere întocmit de către acest organ de poliție sau ori de câte ori este chemat;
- să nu se apropie de partea vătămată, membrii familiei acesteia, martorii din cauză și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;
Pe cale de consecință, Curtea va admite recursul inculpatului, în conformitate cu art.385/15 pctul 2, lit.d) pr.penală, va casa încheierea pronunțată de Tribunalul Dâmbovița la data de 4 iunie 2009 și va dispune înlocuirea măsurii arestării preventivea acestuia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, comuna, județul
Se va atrage atenția inculpatului, în conformitate cu disp. art.145 alineat 2/2 pr.penală, că în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii sau obligațiilor impuse prin prezenta decizie se poate lua față de acesta, din nou, măsura arestării preventive.
Văzând și disp. art.192 alin.3 pr.penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul, fiul lui - și, născut la 01.06.1928, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii din 04.06.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în dosarul nr-.
Casează încheierea atacată, și pe fond în baza art. 139 alin. 1 și 35.pr.pen. dispune înlocuirea măsurii arestării preventive luată față de inculpatul recurent cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, jud. D, prev. de art. 145.pr.pen.
În baza art. 145 alin. 11Cod procedură penală pe durata acestei măsuri inculpatul este obligat:
- să se prezinte la instanța de judecată ori de căte ori este chemat;
- să nu-și schimbe locuința fără încuviintarea instanței de judecată;
- să se prezinte la poliția din localitatea de domiciliu conform programului de supraveghre întocmit de către acest organ de poliție sau ori de câte ori este chemat;
- să nu se apropie de partea vătămată, membrii familiei acesteia, martorii din cauză și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;
Atrage atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea-credință a vreuneia dintre obligațiile de mai sus, se va lua față de acesta măsura arestării preventive.
Prezenta încheiere se va comunica organelor prevăzute la art. 145 alin. 21Cod procedură penală.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 14/U/27.05.2009, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 08 iunie 2009
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
5 ex./10.06.2009
f-
Gh.
Tribunalul Dâmbovița
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3113/2006
Președinte:Dan Andrei EnescuJudecători:Dan Andrei Enescu, Cristina Georgescu, Gabriela
