Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 417/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 417/2009
Ședința publică de la 29 Iunie 2009
PREȘEDINTE: Maria Covaciu
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
JUDECĂTOR 3: Sanda Trif
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iuliaa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 22 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Inculpatul, în motivarea orală a recursului învederează că solicită cercetarea sa în stare de libertate întrucât nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Apărătorul inculpatului recurent și reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se dispune cercetarea acestuia în stare de libertate.
În subsidiar solicită a se înlocui măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, prev. de art.145 Cod procedură penală.
În susținere învederează că inculpatul nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, potrivit declarațiilor martorilor acesta a fost provocat de partea vătămată.
În circumstanțiere învederează că inculpatul are 6 copii minori și a avut o atitudine corespunzătoare pe parcursul cercetărilor.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și a se menține ca legală și temeinică încheierea penală atacată, întrucât subzistă și în prezent temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive inculpatului.
Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită cercetarea sa în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față
În deliberare, constată că prin încheierea penală din 22 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar penal nr-, în baza art.300/2 raportat la art.160/b al.3 Cod procedură penală s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive fața de inculpatul, născut la 26 martie 1979 actualmente deținut în Penitenciarul Aiud.
În considerentele încheierii Tribunalul Alba a expus următoarele argumente:
Temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpat subzistă și impun în continuare privarea de libertate a acestuia.
Din probele administrate până în prezent rezultă indicii, respectiv presupunerea că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este trimis în judecată și pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea lui în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică prin crearea unui sentiment de neliniște și insecuritate în rândul societății civile datorită împrejurării că persoane asupra cărora planează acuzația unei infracțiuni de o gravitate sporită este cercetată în stare de libertate.
Împotriva încheierii a declarat recurs în termenul legal impus de art.141 Cod procedură penală inculpatul, fără a expune critici apte de a fi considerate cazuri de casare în sensul art.385/9 Cod procedură penală.
Oral, în ziua judecării recursului, inculpatul a arătat în fața Curții că nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, întrucât nu se consideră pe deplin vinovat de acuzațiile ce i se aduc, el săvârșind fapta în stare de provocare.
Verificând legalitatea și temeinicia încheierii penale atacate în raport cu aspectele critice expuse, dar și din oficiu, în limitele prev. de art.385/6 al.3 Cod procedură penală Curtea constată că recursul nu este fondat.
1. Instanța fondului a dispus menținerea măsurii arestării preventive în considerarea dispozițiilor art.160/b (3) Cod procedură penală apreciind în mod corect, raportat la actele și lucrările din dosar că temeiurile care au justificat luarea măsurii subzistă și în prezent.
2. Curtea arată că persistenta unor suspiciuni rezonabile cu privire la săvârșirea de către inculpat a unor infracțiuni grave, de un pericol social ridicat (tentativă la omor calificat), precum și periculozitatea crescută a inculpatului prezumată prin prisma modalității concrete în care se presupune că activitate prin aplicarea unor lovituri repetate cu diferite obiecte vulnerante, în zone vitale ale corpului victimei - reprezintă rațiuni plauzibile ce impun în continuare detenția.
3. Curtea sesizează că în această fază a procedurii, apărările inculpatului nu reprezintă temeiuri suficiente și pertinente pentru determina lăsarea în libertate, iar o măsură preventivă mai puțin severă a fost analizată și considerată insuficientă pentru a proteja interesul public pe care- impune detenția, raportat la cele ce preced.
4. Curtea reține, raportat la cele ce preced că menținerea măsurii arestării preventive este în acest moment indispensabilă pe baza circumstanțelor astfel încât, conform art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul inculpatului, cu consecința obligării sale la cheltuieli judiciare către stat, conform art.192 al.2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 22 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar penal nr-.
În baza art. 192 alin.2 pr.penală obligă pe inculpat să plătească statului suma de 180 lei cheltuieli judiciare din care 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 29 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact. 2 ex/30.06.2009
-
Președinte:Maria CovaciuJudecători:Maria Covaciu, Monica Farcaș, Sanda Trif
