Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 430/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.430/

Ședința publică de la 02 octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Adriana Ispas

JUDECĂTOR 2: Viorica Costea Grigorescu

JUDECĂTOR 3: Marius Cristian Epure

Grefier - - -

Cu participarea Ministerului Public prin procuror -

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva încheierii de ședință din data de 29 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect menținere măsură arestare preventivă.

În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr.4310/2008, emisă de Baroul

Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.

În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat și nici excepții de ridicat.

Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.

Având cuvântul, avocat pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului și casarea hotărârii pronunțată de Tribunalul Constanța cu consecința judecării inculpatului în stare de libertate. Apreciază că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri preventive nu mai subzistă, nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală. Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor. A trecut o perioadă lungă de timp de la luarea măsurii și nu există probe certe că inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică.

Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, formulează concluzii de respingere a recursului declarat de inculpatul și de menținere a hotărârii pronunțată de Tribunalul Constanța, ca temeinică și legală. Consideră că temeiurile care au stat inițial la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, nu s-au schimbat, iar infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul sunt deosebit de grave.

Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat arată că nu are nimic de spus.

- CURTEA -

Asupra recursului penal de față:

Prin încheierea de ședință din data de 29 septembrie 2008 pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Constanțaa menținut în temeiul art. 300/2 cod pr.penală. în ref. la art. 160/b alin. 3 cod pr.penală măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul.

Măsura dispusă s-a comunicat administrației locului de deținere.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că măsura arestării prevenetive a fost luata față de inculpate cu respectarea dispozitiilor prevazute de lege (respectiv art.143 pr.penala si art.148 lit. f pr.penala), iar temeiurile care au determinat arestarea preventive subzistă si la acest moment procesual.

Astfel, din mijloacele de probă aflate la dosar rezultă în continuare incidența în cauză a dispozițiilor art. 143.

C.P.P.

În referire la temeiul concret prevăzut de art. 148 alin. 1 lit. f C.P.P. tribunalul reține că natura faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat de către prima instanță, împrejurările și modul în care se reține că au fost comise faptele (pe timp de noapte, pătrunzând în locuintele a 3 parti vatamate, distrugând mai multe bunuri, încercând prin violenta sa sustraga bani de la o parte vatamata și sa intretina raporturi sexuale cu 2 parti vatamate ), circumstanțele personale ale inculpatului care nu se află la primul conflict cu legea penală, reactia particulara a opiniei publice la savarsirea acestor fapte pentru care inculpatul este judecat, constituie elemente care conduc la concluzia că lăsarea în libertate inculpatului ar prezenta în continuare un pericol concret pentru ordinea publică.

Pentru aceste motive, constatând că arestarea inculpatului este legală și temeinică și întrucât privarea de libertate a inculpatului este necesară în vederea desfășurării în bune condiții a prezentului proces, dat fiind stadiul acestuia, tribunalul va menține măsura arestării preventive dispusă față de acesta.

În termen legal, împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul.

Recurentul, prin apărătorul desemnat din oficiu, a criticat, oral, cu ocazia dezbaterilor, încheierea recurată, conform consemnărilor din partea introductivă a prezentei decizii, apreciind că temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu mai subzistă, nemaifiind întrunite cumulativ condițiile art.148 lit.f cod pr.penală.

Verificând hotărârea recurată, potrivit art.38514cod pr.penală rap. la art.3856alin.3 cod pr.penală, curtea constată că recursul apare ca nefondat.

Astfel, inculpatul este condamnat de prima instanță la o pedeapsă de 10 ani închisoare, condamnarea sa neavând caracter definitiv, întrucât cauza se află pe rolul instanței sesizate cu judecarea apelului declarat de inculpat.

Se apreciază că, în mod legal, instanța de apel a constatat că temeiurile reținute cu ocazia arestării preventive a inculpatului, față de circumstanțele concrete ale cauzei și de stadiul procedurii, de datele privind pe apelantul inculpat, impun privarea în continuare de libertate a inculpatului, pe motivarea actualității pericolului public generat de lăsarea în libertate a acestuia.

Hotărârea recurată este justă și nu conține neregularități de natură să conducă la reformarea acesteia.

Cu ocazia dezbaterilor în recurs nu au fost invocate schimbări relevante și pertinente ale situației inculpatului, de natură să conducă la adoptarea unei alte soluții decât cea pronunțată de prima instanță.

Pentru cele ce preced, curtea va respinge recursul de față, ca nefondat, cu aplicarea corespunzătoare a disp.art.192 cod pr.penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.38515pct.1 lit."b" cod procedură penală, respinge recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva încheierii de ședință din data de 29 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, ca nefondat.

Conform art.192 alin.2 cod procedură penală, obligă recurentul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat din care câte 100 lei onorariu pt. av. se va plăti, potrivit art.189 cod procedură penală, din fondurile

În baza art.309 alin.ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 exemplare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 02 octombrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

-

GREFIER,

jud. apel:,

Red.dec.jud.: -

Tehnored.gref.

2 ex./ 03.10.2008

Președinte:Adriana Ispas
Judecători:Adriana Ispas, Viorica Costea Grigorescu, Marius Cristian Epure

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 430/2008. Curtea de Apel Constanta