Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 45/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
(Număr în format vechi 177/MF/2008)
- verificare măsură arest preventiv -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE Nr. 45
Ședința publică de la 11 aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ligia Epure judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu
- - - - JUDECĂTOR 3: Elena Stan
Grefier: -
Ministerul Public reprezentat prin procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
***********
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul d e Minori și C, împotriva încheierii de ședință din data 08 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr-, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.26 rap.la art.211 alin.1 și alin.2 lit.a,b cod penal, art.26 rap la art.189 alin.1,2 cod penal, art.78 alin.1 din OUG nr.195/2002, art.11din Legea nr.61/1991 republicată, totul cu aplicarea art.33-34 cod penal.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurentul-inculpat asistat de avocat desemnat din oficiu, .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care instanța, apreciind îndeplinite codițiile dispoz.art.38513cod proc.penală, acordă cuvântul asupra recursului de față.
Avocat, pentru recurentul-inculpat, solicită admiterea recursului, considerând că lăsarea în stare de libertate a inculpatului nu prezintă pericol pentru ordinea publică și că nu sunt indicii că acesta s-ar sustrage de la judecarea cauzei.
Invocă faptul că inculpatul nu are antecedente penale și că, până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, acesta este prezumat nevinovat, având în vedere că nici nu recunoscut faptele pentru care fost condamnat de instanța de fond.
Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului, arătând că există indicii și probe certe care-l incriminează pe inculpat, chiar dacă acesta nu recunoaște fapta.
Consideră că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că își însușește concluziile apărătorului său, solicitând judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin încheierea de ședință din data 08 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr-, s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive luată față de inculpatul - fiul lui și, născut la data de 03.02.1987 în mun. C, județul D, cu același domiciliu,-, fără forme legale în-, CNP -, deținut în prezent în Penitenciarul d e Minori și
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, prin încheierea nr. 11 din 29.10.2006 pronunțată în dosarul nr.5049/2006 al Judecătoriei Craiova, a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului - cercetat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.26 rap. la art.211 alin.1 și alin.21lit. a, b, art.26 rap. l art.189 alin.1 și 2. pen. art.78 alin.1 din OUG nr.195/2002 și art.11pct.1 din Legea nr.61/1991 - pentru o perioadă de 29 zile de la 29.10.2006, până la 26.11.2006 inclusiv,
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Craiovaa reținut că există probe certe pentru a da naștere bănuielii legitime că inculpatul a săvârșit faptele de care a fost acuzat, că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.160 alin.1 pr. pen. precum și condițiile prevăzute de art.143 și art.148 lit. f pr. pen.
Prin sentința penală nr. 2321/03.07.2007 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare, pentru faptele ce au făcut obiectul actului de sesizare a instanței și a fost menținută starea de arest a inculpatului.
Tribunalul Dolj, verificând legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului, în calea de atac a apelului, a constatat că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, date fiind faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. Totodată, prin condamnarea ulterioară a inculpatului, dispusă de către instanța de fond, s-a demonstrat că lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Aceste aspecte au fost evaluate și de către instanța de control judiciar, pe parcursul procesului penal, ultima soluție de menținere a stării de arest preventiv a inculpatului fiind pronunțată prin decizia penală nr. 4/10.01.2008 a Curții de APEL CRAIOVA, de la această ultimă dată și până în prezent, nefiind administrate alte probe și nici nu a intervenit vreun element care să ducă la concluzia că au încetat sau s-au modificat acele temeiuri, durata arestării preventive invocată de apărătorul inculpatului trebuind a fi privită și prin prisma faptului că judecata cauzei s-a prelungit în timp, ca urmare a unor cereri formulate în apărare, de către inculpat.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs inculpatul care, personal și prin apărător, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond și judecarea sa în stare de libertate, considerând că nu prezintă pericol pentru ordinea publică și nu sunt indicii că s-ar putea sustrage de la judecarea cauzei. Totodată, a invocat și faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale și nu el este autorul faptelor pentru care fost trimis în judecată și condamnat de către instanța de fond.
Recursul este nefondat și va fi respins, pentru următoarele considerente.
În cauză, instanța de apel a făcut aplicarea corectă a dispozițiilor art. 3002C.P.P. în conformitate cu care, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160
C.P.P.Art. 160 alin. 3 C.P.P. prevede că, atunci când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.
Temeiurile avute în vedere la arestarea preventivă se mențin în continuare, existând indicii temeinice că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este trimis în judecată, din probatoriul administrat până în prezent,în cauză apreciindu-se că există motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată, în sensul art. 5 paragraf 1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.
Deși inculpatul este arestat din 29.10.2006, în mod corect Tribunalul a reținut că această durată a arestării preventive nu constituie, prin ea însăși, o cauză obligatorie pentru a determina revocarea măsurii arestului preventiv, cu consecința punerii în libertate a inculpatului și trebuie privită și prin prisma faptului că judecata cauzei s-a prelungit în timp și ca urmare a cererilor formulate de inculpat. Astfel, din 26 februarie 2008 - data primului termen de judecată în apel, după ce, prin decizia penală nr. 4 din 10 ianuarie 2008 Curții de APEL CRAIOVAs -a dispus casarea cu trimitere a cauzei la Tribunalul Dolj - inculpatul, personal sau prin apărător, a formulat mai multe cereri de amânare a cauzei, până în prezent, la tribunal nefiind administrată nici o probă, deși instanța a încuviințat proba testimonială și proba cu acte.
Curtea apreciază de asemenea că, natura și împrejurările concrete ale săvârșirii faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, coroborate cu faptul că acesta nu se află la primul conflict cu legea penală, fiind condamnat anterior la pedeapsa de 3 ani închisoare prin sentința penală nr. 4511/2006 a Judecătoriei Craiova, precum și atitudinea procesuală oscilantă a acestuia, care a revenit de mai multe ori asupra declarațiilor date, conduc la concluzia că lăsarea sa în libertate prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică și se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Având în vedere aceste considerente, reținând că Tribunalul a făcut aplicarea corectă a dispozițiilor art. 148 și 139 și C.P.P. neexistând motive de nelegalitate de ordine publică ce pot fi invocate și din oficiu de către instanță, conform art. 3859alin. 3 C.P.P. în baza art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. recursul declarat de inculpat va fi respins, ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 C.P.P.;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul d e Minori și C, împotriva încheierii de ședință din data 08 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 80 lei cheltuieli judiciare statului, din care 40 lei onorariu avocat din oficiu.
Pronunțată în ședința publică de la 11 aprilie 2008
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red. Jud.
Jud. apel:
Șt.
Dact. 2 ex/()/ 15 Aprilie 2008
-11 APRILIE 2008 -
- C, va urmări și încasa de la debitorul, suma de 80 lei, cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Ligia EpureJudecători:Ligia Epure, Carmen Tomescu, Elena Stan