Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 454/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂN I
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 454/R/2009
Ședința publică din 21 iulie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Claudia Ilieș JUDECĂTOR 2: Ana Covrig Vasile Goja
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, reprezentat prin procuror -.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul -, aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale fără număr din data de 25 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosar nr-, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv față de inculpat.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat, din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, inculpatul arată că-și menține recursul declarat în cauză și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu. Depune la dosar un memoriu, solicitând a fi avut în vedere de instanță la pronunțarea soluției.
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii în libertate a inculpatului. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură neprivativă de libertate, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea. Solicită a se avea în vedere perioada de timp scursă de la momentul arestării inculpatului, faptul că s-a administrat o mare parte a probatoriului propus de Parchet și în apărare, de inculpat și că nu există la dosar probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică. Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive sunt cele prev.de art.148 lit. d și f pr.pen. Inculpatul a suferit o condamnare în anul 2003, dar faptul că se presupune că se face vinovat de o altă infracțiune, nu se încadrează în dispozițiile acestui text de lege. Dacă a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă, se va avea în vedere acest aspect la individualizarea pedepsei aplicate. Instanța de fond motivează necesitatea menținerii măsurii arestului preventiv pentru faptul că de la data arestării până în prezent, a intervenit decesul victimei și că nu s-a stabilit legătura de cauzalitate între loviturile aplicate de inculpat și decesul victimei. Nu s-a dovedit că dacă inculpatul va fi cercetat în stare de libertate, ar putea să influențeze întocmirea raportului de expertiză. Prezența inculpatului nu este necesară, iar IML va întocmi raportul pe baza unor acte medico-legale, pe care inculpatul nu le-ar putea influența în stare de libertate. Inculpatul este arestat de peste 1 an de zile, apreciind că starea de arest s-ar transforma într-o pedeapsă privativă de libertate dacă ar fi menținută. În acest moment procesual se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea. Cu onorar avocațial din.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, leziunile cauzate punând în pericol viața părții vătămate. Este normal să se verifice dacă între loviturile aplicate de inculpat și decesul victimei există raport de cauzalitate. Din acest motiv, cauza s-a amânat, fiind menținută corect starea de arest a inculpatului. Solicită respingerea recursului și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate. Este nemulțumit că stă arestat deși nu este vinovat.
CURTEA:
Prin încheierea din data de 25 iunie 2009 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Maramureș s-a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul -, prin apărătorul ales.
În baza art. 300 ind. 2 raportat la art. 160 ind. b Cod procedură penală, instanța a constatat din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive inculpatului (zis "", CNP -, fiul lui și, născut la 29.06.1951 în județul M, domiciliat în nr. 249, arestat preventiv în Penitenciarul Baia Mare ) și în consecință s-a menținut arestarea preventivă a acestuia pentru următoarele 60 de zile.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prin încheierea penală nr. 350 din 16.06.2008 Tribunalul Maramureșa dispus arestarea preventivă a inculpatului pe 29 de zile, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 9/U/16.06.2008. S-au reținut ca temeiuri ale arestării dispozițiile art. 148 lit. și pr. penală.
Ulterior, prin încheierea penală 407 din 10.07.2008 a aceleiași instanțe, a fost prelungită măsura arestării preventive pentru 30 zile, de la 15.07.2008 la 13.08.2008 inclusiv.
Măsura preventivă privativă de libertate a fost verificată din punct de vedere al legalității și temeiniciei acesteia la mai multe termene de judecată și menținută, în temeiul art. 300 ind. 2 rap. la art. 160 ind. b pr. penală, pentru câte 60 de zile.
Legalitatea și temeinicia măsurii a fost pusă din nou în discuție la termenul din 25 iunie 2009, instanța pronunțându-se în sensul menținerii acesteia date fiind următoarele considerente:
Potrivit art. 160 ind. b pr. pen. instanța este datoare să verifice periodic legalitatea și temeinicia măsurii arestării și, în cazul în care se constată că arestarea este nelegală, că temeiurile au încetat sau că nu există temeiuri noi ce să justifice o asemenea măsură, să procedeze la revocarea ei cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului (alin. 2 al acestui articol).În caz contrar, al situației în care motivele subzistă în continuare, instanța va da curs disp. art. 160 ind. b alin. 3. pr. pen. În această din urmă situație s-a aflat instanța în cauza ce face obiectul prezentei întrucât probațiunea administrată nu este de natură să permită o eventuală schimbare sau încetare a temeiurilor arestării prevăzute de art.148 lit. și pr. penală. Pericolul social concret al faptei sub aspectul căreia este cercetat inculpatul există și în prezent, în raport de consecințele acesteia.
În plus, la data de 21 decembrie 2008 intervenit decesul numitului, iar demersurile instanței în vederea stabilirii existenței vreunui raport de cauzalitate între deces și leziunile din actul medical constatator al decesului și din cele cuprinse în celelalte acte medicale de la dosar sunt, la acest moment, fără răspuns din partea instituției medicale abilitate.
În raport de necesitatea administrării acestei probe, instanța a apreciat că se impune menținerea măsurii arestării preventive, pentru următoarele 60 de zile. Considerentele avute în vedere de instanță la momentul menținerii măsurii de la termenul din 12 mai 2009 nu s-au modificat, în condițiile în care proba solicitată pentru acel termen nu a fost administrată la termenul din 25 iunie 2009.
În raport de menținerea măsurii, instanța a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul, prin apărătorul ales.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul solicitând casarea acesteia și rejudecând să se dispună revocarea măsurii arestării preventive și punerea sa de îndată în libertate.
Analizând actele dosarului, Curtea reține că tribunalul în mod corect a apreciat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.20 rap.la art.175 alin.1 lit.i pen. făcând aplicarea disp.art.160 rap.la art.3002pr.pen.
Temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării au fost cele prev.de art.143 rap.la art.148 lit.d și f pr.pen. și întrucât probațiunea administrată nu a răsturnat situația de fapt inițială pentru a se putea reține că acestea au încetat ori s-au modificat și în plus, se impune a fi clarificată situația decesului victimei și a legăturii de cauzalitate între acesta și infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat, în mod judicios tribunalul a constatat că acestea subzistă, precum și că impun în continuare privarea de libertate, raportat la persoana inculpatului, gravitatea infracțiunii, timpul scurs de la luarea măsurii arestării preventive și până în prezent.
Pentru aceste considerente, în baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat.
Văzând și disp.art.192 alin.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul - (fiul lui și, născut la 29.06.1951), detinut în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 25 iunie 2009 Tribunalului Maramureș, dosar nr-.
Stabilește în favoarea Baroului de avocați C, suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 21 iulie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
plecată în concediu plecat în concediu
semnează președinte semnează președinte
Complet complet
Red.
Dact./4 ex.
31.07.2009
Președinte:Claudia IlieșJudecători:Claudia Ilieș, Ana Covrig Vasile Goja
