Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 488/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 488
Ședința publică de la 03 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Anton
JUDECĂTOR 2: Ciubotariu
JUDECĂTOR 3: Elena Scriminți
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin
Procuror
La ordine fiind judecarea recursului formulat de inculpatul, fiul lui și, născut la 17 august 1977, în prezent deținut în Penitenciarul Iași, împotriva încheierii de ședință din 29.07.2009 pronunțată de Tribunalului Vaslui în dosarul nr-, prin care, instanța fondului verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpat, a menținut-
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul recurent în stare de arestat, asistat de av., cu delegație din oficiu - nr. 6218/31.07.2009 - la dosarul cauzei.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier arătându-se aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Interpelat fiind de instanță, inculpatul recurent precizează că-și menține recursul.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Av. pentru inculpatul recurent, având cuvântul, solicită admiterea recursului formulat de inculpat împotriva încheierii de ședință din 29 iulie 2009 Tribunalului Vaslui, având în vedere infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, respectiv tentativă la infracțiunea de omor, împrejurările concrete în care s-a săvârșit fapta și anume că, inculpatul se afla în stare de ebrietate și pe fondul unui conflict mai vechi cu partea vătămată, conflict care a fost întreținut continuu de către partea vătămată și, urmare a unor discuții divergente cu aceasta, inculpatul nu a realizat consecințele faptei sale și a acționat lovind partea vătămată cu acea secure.
Se solicită admiterea recursului și lăsarea inculpatului în stare de libertate și pe motivul că acesta are în întreținere 3 copii minori, iar timpul scurs de la momentul luării măsurii - februarie 2009 și până în prezent, în opinia apărării, este unul suficient vis - a - vis de persoana inculpatului.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, solicită respingerea recursului motivat de faptul că inculpatul nu a făcut nici un fel de dovezi că s-au schimbat temeiurile care au stat la baza luării măsurii, acestea subzistând și în prezent.
Inculpatul recurent solicită să fie judecat în stare de libertate.
Curtea
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din 29.07.2009, a Tribunalului Vaslui s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, conform art. 300 ind. 2 raportat la art. 160 ind.b pr.penală, acesta fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de "tentativă la omor".
Instanța a reținut că temeiurile care au stat la baza luării inițiale a arestării preventive nu s-au schimbat, subzistă și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului. Inculpatul prin modalitatea în care a acționat denotă că prezintă un real pericol pentru ordinea publică dacă ar fi lăsat în libertate.
În termen legal această încheiere a fost atacată cu recurs de către inculpat și criticată ca fiind netemeinică și nelegală solicitând prin apărătorul său, judecarea în stare de libertate cu motivarea că:
- nu prezintă pericol pentru ordinea publică și nu va fi afectată buna desfășurare a procesului penal și nici nu se va sustrage de la judecată.
- timpul scurs de la arestare preventivă este suficient și să se mai aibă în vedere că are în întreținere trei copii minori.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul inculpatului este nefondat, din următoarele motive:
Inițial, arestarea preventivă a fost luată față de inculpat cu motivarea că sunt indicii și chiar probe din care rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală în sensul prevederilor art. 143 Cod procedură penală, faptă pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, așa cum prevăd dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Aceste temeiuri nu s-a schimbat, subzistă și în prezent, așa încât impun în continuare privarea de libertate, în scopul bunei desfășurări a procesului penal.
În raport cu art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenești, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din modul și împrejurările prin care se presupune că s-a comis fapta, din natura relațiilor sociale presupus a fi lezate și își mai găsește expresia și prin starea de neliniște și sentimentul de insecuritate în rândul societății, de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unor fapte penale de o gravitate sporită, ar fi judecate în stare de libertate.
Eventualele circumstanțe de care amintește inculpatul cum că a recunoscut fapta, ar putea fi avute în vedere de instanța fondului care după administrarea probelor și în eventualitatea că îl va găsi vinovat va ține cont de ele.
Și instanța de recurs reține că, se impune în continuare menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, pentru buna desfășurare a procesului penal și în această fază de judecată.
Pentru aceste considerente, în baza art. 385 ind.15 pct. 1 lit.b Cod procedură penală, recursul inculpatului va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive
În numele legii
Decide:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Iași, împotriva încheierii de ședință din 29.07.2009 a Tribunalului Vaslui, pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 180 lei, cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, onorariu de avocat oficiu, care va fi avansată din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 03 August 2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - -
Grefier
- -
Red.
Tehn.
2 ex/04.08.2009
Tribunalul Vaslui:
Judec.-
Președinte:Dan AntonJudecători:Dan Anton, Ciubotariu, Elena Scriminți
