Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 49/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 49/2009
Ședința publică de la 04 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Aurel Motolea
JUDECĂTOR 2: Sanda Trif președinte secție
JUDECĂTOR 3: Dana
Grefier Creța
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de - procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpații -, și împotriva încheierii penale din 29 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Penală în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns inculpații -, și toți în stare de arest în Penitenciarul Aiud și asistați de apărător din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care i se dă posibilitatea apărătorului desemnat din oficiu să ia legătura cu inculpații.
Inculpații arată că sunt de acord cu apărătorul desemnat din oficiu și dau fiecare declarație în fața instanței de recurs consemnată separat la dosar.
Av. înmânează instanței un memoriu al inculpatului.
Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, chestiuni prealabile instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. reprezentanta din oficiu a inculpaților -, și solicită admiterea recursului și revocarea măsurii arestării preventive. Solicită să se ia în considerarea faptul că măsura arestării este una excepțională și să se aibă în vedere motivele învederate de inculpați.
De asemenea consideră că trebuie avută în vedere și situația specială a inculpaților care au copii minori.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului.
Inculpatul - având ultimul cuvânt arată că nu este vinovat și că nu a existat nici un cuțit la locul faptei.
Inculpatul având ultimul cuvânt arată că nu este adevărat ce se spune despre el, el nemaifiind niciodată la închisoare. Arată că partea vătămată a învățat avocatul ce să zică la audieri.
Inculpatul având ultimul cuvânt arată că solicită să fie judecat în libertate.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin încheierea pronunțată la 29.04.2009 de Tribunalul Hunedoara - secția penală în dosar nr-, au fost respinse cererile de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire a acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulate de către inculpații, - și, iar în baza art. 160 și art. 3002Cod procedură penală, s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive pentru toți inculpații.
Pentru a pronunța această încheiere judecătorul fondului a reținut în esență că subzistă temeiurile care au determinat arestarea preventivă și că există o hotărâre de condamnare nedefinitivă pronunțată de o instanță competentă, ceea ce poate constitui temei pentru menținerea măsurii arestării preventive, conform dispozițiilor CEDO în materie.
S-a apreciat totodată că termenul rezonabil al arestării preventive nu a fost depășit, inculpații fiind arestați în data de 16.01.2009 și că menținerea arestării preventive este necesară în vederea bunei desfășurări a procesului penal.
Pentru aceleași considerente, Tribunalul a apreciat că nu sunt temeiuri pentru înlocuirea arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termen, inculpații, care în susținerea orală a motivelor de recurs au solicitat casarea încheierii atacate, revocarea măsurii arestării preventive și punerea lor în libertate, pentru a fi în măsură să propună probele necesare dovedirii nevinovăției.
De asemenea, inculpații au reiterat o serie de circumstanțe de ordin personal privind situația socială dificilă în care se găsesc membrii familiilor lor.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii instanței de fond, atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu conform art. 3859alin. 3 și 3856alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce vor urma:
Inculpații au fost arestați preventiv prin încheierea nr. 1/17.01.2009 a Judecătoriei Orăștie, constatându-se că sunt îndeplinite cerințele art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală.
Prin sentința penală nr. 21/2009 a Judecătoriei Orăștie, inculpații și - au fost condamnați la câte 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 2 lit. b și c, art. 211 alin. 21lit. a Cod penal, iar inculpatul la 7 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea acelorași infracțiuni, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
Potrivit art. 3002raportat la art. 160 Cod procedură penală, instanța este datoare să verifice periodic în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive iar dacă se constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri care justifică privarea de libertate, se va dispune menținerea măsurii arestării preventive.
În speță, așa cum în mod corect a reținut Tribunalul Hunedoara, învestit cu soluționarea cauzei în apel, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării se mențin, limita de pedeapsă pentru faptele pentru care sunt învinuiți fiind mai mare de 4 ani iar pericolul concret pentru ordinea publică dedus din gravitatea faptei și modalitatea în care a fost săvârșită, nu s-a diminuat.
de aceasta, împotriva inculpaților s-a pronunțat o hotărâre de condamnare iar potrivit practicii CEDO persoana condamnată în primă instanță se găsește în ipoteza prev. de art. 5 paragraf 1 lit. a din CEDO, care autorizează privarea de libertate pe baza condamnării pronunțate împotriva lor.
În ce privește motivele de recurs invocate de inculpați potrivit cărora lăsarea în libertate le-ar da posibilitatea de a-și proba nevinovăția, acestea sunt neîntemeiate, existând garanțiile procesuale necesare administrării oricăror probe concludente în apărare, chiar dacă inculpații se află în stare de arest.
Referitor la celelalte motive de recurs invocate, vizând situația familială a fiecăruia dintre inculpați, Curtea reține că ele nu au relevanță în acest moment procesual, putând constitui elemente de circumstanțiere pentru instanța învestită cu soluționarea apelului.
Pentru aceste considerente care relevă și netemeinicia cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive, în conformitate cu dispozițiile art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală vor fi respinse ca nefondate recursurile inculpaților.
Ca o consecință a acestei soluții, în temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, recurenții vor fi obligați la plata sumei de câte 180 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu în sumă de câte 100 lei se vor avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații -, și împotriva încheierii penale din 29 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Penală în dosar nr-.
Obligă pe numiții recurenți la plata sumei de câte 180 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu în sumă de câte 100 lei se vor avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 04 mai 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Creța
Red.
Tehnored. /2 ex/ 11.05.2009
Jud. fond,
Președinte:Marius Aurel MotoleaJudecători:Marius Aurel Motolea, Sanda Trif, Dana
