Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 492/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROM A NIA
CURTEA DE APEL
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 492
Ședința publică din data de 30.05.2008
PREȘEDINTE: Gabriela Diaconu
JUDECĂTORI: Gabriela Diaconu, Aida Liliana Stan Cristina
-
GREFIER -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui G si, născut la 30 mai 1980, in prezent aflat in Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii de ședință din data de 23 mai 2008 dată de Tribunalul Dâmbovița, prin care in baza art. 300/2 rap. la art. 160/b al.3 C.P.P. s-a menținut arestarea preventivă a apelantului inculpat, constatând că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive impun in continuare privarea de libertate a acestuia.
La apelul nominal făcut in ședință publică răspuns recurentul inculpat in stare de arest preventiv si asistat din oficiu de avocat in substituire avocat, potrivit împuternicirii avocațiale nr.375/30.05.2008 eliberată de Baroul d e Avocați
Procedura legal îndeplinita.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința după care,
S-a dat posibilitatea apărătorului din oficiu sa ia legătura cu recurentul inculpat, aflat in stare de arest preventiv.
Recurentul inculpat, personal având cuvântul solicită amânarea cauzei in vederea angajării unui apărător ales.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, se opune cererii de amânare a cauzei formulată de recurentul inculpat, întrucât soluționarea cauzei trebuie să se facă de urgență și mai mult decât atât in fața instanței de fond inculpatul nu a avut apărător ales, ci a fost asistat de unul din oficiu.
Recurentul inculpat, personal având cuvântul, revine asupra cererii de amânare a cauzei in vederea angajării unui apărător ales,solicitând judecarea cauzei la acest termen de judecată in prezența apărătorului din oficiu.
Avocat din oficiu, având cuvântul pentru recurentul inculpat, arată că nu are cereri de formulat.
Curtea fata de susținerile părților in sensul că nu mai au cereri de formulat in cauză, precum si față de actele și lucrările dosarului constată cauza in stare de judecată si acordă cuvântul in dezbaterea recursului.
Avocat, din oficiu pentru recurentul inculpat, critică încheierea dată de Tribunalul Dâmbovița prin care a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului, întrucât din punctul său de vedere motivele inițiale pentru care s-a luat această măsură nu mai subzistă si mai mult decât atât, inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii dată de Tribunalul Dâmbovița si judecarea inculpatului in stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii in sensul respingerii recursului ca nefondat, întrucât instanța de apel in mod corect a apreciat că se impune menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, apreciind că sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 148 lit. f C.P.P. respectiv că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat este mai mare de 4 ani închisoare si că există probe certe că lăsarea inculpatului in stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței cu privire la decizia ce urmează a se pronunța.
CURTEA:
Asupra recursului penal de fată:
Prin încheierea din 21 mai 2008 dată in dosarul nr- Tribunalul Dâmbovițaa constatat legalitatea si temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, fiul lui G si, născut la 30 mai 1980, in prezent aflat in Penitenciarul Mărgineni și dispus menținerea acestei măsuri.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că subzistă temeiurile care au fost avute in vedere la dispunerea măsurii arestării preventive față de apelantul inculpat ( menținută prin sentința penală nr. 74/26.03.2008 a Judecătoriei Pucioasa ), care impun in continuare privarea de libertate a acestuia, nefiind identificate elementele care să fi modificat situația de fapt sau de drept avută in vedere de către instanța de fond.
S-a mai reținut de instanța de apel că, inculpat a fost trimis in judecată si condamnat de către judecătorul fondului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al.l, 2o9 al.l lit. i, prevăzută de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar pe de altă parte există in cauză probe că lăsarea in libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică, condiții care se cer întrunite cumulativ, așa după cum reclamă disp. art. 148 al.l lit. f
C.P.P.Aceeași instanță a mai arătat că fapta a fost comisă după ce apelantul inculpat a pătruns prin efracție in camera părții vătămate situată in Căminul de Nefamiliști al Liceului din (unde el deținea o locuință),pe care o vizitase anterior in mai multe rânduri, astfel încât modul de operare, alături de repetatele condamnări suferite in perioada 1996-2006- dintre care cele mai multe tot pentru infracțiuni de furt calificat si faptul că pe rolul Judecătoriei Pucioasa se află alte șase cauze in care acesta are calitatea de autor al unor infracțiuni de furt calificat si viol,impun in continuare izolarea sa si reținerea in arest, pentru înlăturarea sentimentului de insecuritate indus comunității din care provine.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, susținând, in esență, că in prezent nu mai sunt întrunite condițiile avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive împotriva sa și că nu prezintă pericol concret pentru societate.
In final, recurentul a solicitat casarea încheierii si punerea sa in libertate. Examinând încheierea recurată in raport de actele și lucrările dosarului de fond atașat, de susținerile recurentului si ținând seama de dispozițiile legale in materie, art. 300/2 art.C.P.P. 160/ al.1 si 3 p si art. 385/6 al. ultim C.P.P. curtea constată că recursul inculpatului este nefondat.
Inculpatul a fost arestat preventiv la data de 4.12.2007 de Judecătoria Pucioasa, temeiul măsurii luată împotriva sa fiind disp. art. 148 lit. C.P.P.iar legalitatea si temeinicia acestei măsuri a fost verificată periodic, prelungită si menținută atât în cursul urmăririi penale, cât si in cursul judecării cauzei la prima instanță.
Prin sentința penală nr. 74/26.03.2008, prima instanță - Judecătoria Pucioasaa dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 2 ani închisoare.In concret, pentru fapta dedusă judecății in cauză: o infracțiune de furt calificat prev. de art. 208-209 al.l lit. s-a aplicat o pedeapsă de 2 ani închisoare.
In prezent, cauza se află pe rolul Tribunalului Dâmbovița investit cu soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa si de inculpat, instanța de apel procedând in conformitate cu art. 300/1 si 300/2 C.P.P. la verificarea măsurii arestării preventive si la menținerea acesteia, inclusiv prin încheierea recurată in cauza de față.
Susținerea recurentului inculpat in sensul că in prezent nu mai subzistă temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive împotriva sa, este neîntemeiată.
In opinia curții, temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive: art. 143 coroborat C.P.P. cu art. 148 lit. f impun C.P.P. in continuare privarea de libertate a acestuia.
Astfel, fapta inculpatului pentru care a fost dedus judecății in prezenta cauză este o infracțiune de furt din locuințe, ce prezintă un ridicat grad de pericol social și pentru care în cauză s-au administrat probatorii concludente, inclusiv cu recunoașterea inculpatului recurent.
Faptul că in perioada 1996-2006 acesta a fost condamnat de 5 ori, pentru fapte de aceeași natură cu cea dedusă judecății, așa cum rezultă din fișa de cazier a acestuia( fila 31 dosar ), justifică temerea că lăsarea in libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, dar mai ales pentru comunitatea din care acesta face parte.
Așa fiind, in conformitate cu disp. art. 385/15 pct.1 lit. b C.P.P. curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului, iar in conformitate cu art. 192 al.2 C.P.P. acesta va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui G si, născut la data de 30.05.1980, in prezent aflat in Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii de ședință din data de 23.05.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Obligă recurentul la 70 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 40 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 mai 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Gabriela Diaconu, Aida Liliana Stan Cristina
Grefier,
GD/MM
4 ex./2.06.2008
f-
Judecătoria Pucioasa
a-
Tribunalul Dâmbovița
;
Tribunalul Dâmbovița
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3113/2006
Președinte:Gabriela DiaconuJudecători:Gabriela Diaconu, Aida Liliana Stan Cristina
