Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 500/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 500/
Ședința publică din 30 iulie 2009
Curtea compusă din:
Președinte: dr. - - - președinte secție
Judecător dr.- -
Judecător dr. -
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin
- procuror
S-a luat în examinare pentru soluționare recursul declarat de recurentul - inculpat, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din 21 iulie 2009,pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 2932/2009, emisă de Baroul Argeș.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Potrivit art. 172 alin. 7 Cod procedură penală, s-a încuviințat apărătorului recurentului inculpat să ia legătura cu acesta în vederea pregătirii apărării.
Apărătorul recurentului inculpat și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă părților cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul recurentului inculpat, avocat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar pe fond judecarea inculpatului în stare de libertate, în cauză nemaisubzistând condițiile cumulative prevăzute de art. 148 lit. H Cod procedură penală.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării cu o altă măsură, respectiv cea a obligării de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. Apreciază că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului având în vedere că acesta a săvârșit infracțiunea de omor, nu a recunoscut fapta, nu are un loc de muncă, consuma băuturi alcoolice.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că nu este vinovat, chiar dacă consuma băuturi alcoolice nu era violent, nu el a săvârșit fapta și dorește să fie judecat în stare de libertate pentru a munci.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin încheierea de ședință din 21 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul penal nr-, s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, și s-a fixat termen intermediar pentru discutarea stării de arest la data de 18 august 2009.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru infracțiunea prevăzută de art.174 rap. la art.175 lit.c Cod penal, prin rechizitoriul nr.496/P/2008, din care rezultă că în ziua de 8 noiembrie 2008, pe fondul unui conflict spontan, a sugrumat-o pe bunica sa, în vârstă de 77 ani, provocându-i decesul.
In raport de această stare de fapt, instanța a constatat că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, starea de pericol concret pentru ordinea publică rezultând din însăși gravitatea faptei sub aspectul căreia a fost acuzat inculpatul.
Impotriva încheierii a formulat recurs inculpatul, criticând-o ca fiind netemeinică, susținând că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Recursul este nefundat, pentru considerentele ce vor urma:
In speță, din actele și lucrările dosarului se reține că în ziua de 8 noiembrie 2008, inculpatul care fusese crescut de mic de bunica sa, victima în vârstă de 77 ani, pe fondul unui conflict spontan, a sugrumat-o pe aceasta, provocându-i decesul.
La luarea măsurii preventive s-au constatat îndeplinite condițiile prevăzute în art.143 și existența cazului prev. de art.148 lit.f Cod pr.penală, reținându-se că există probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat și că pentru respectiva faptă legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Imprejurarea că inculpatul susține că este nevinovat de comiterea infracțiunii de omor pentru care a fost trimis în judecată, reprezintă o prezumție legală respectată de autoritățile judiciare și care subzistă până la momentul pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare.
In consecință, prin luarea măsurii arestării preventive, nu s-a înlăturat această prezumție ci doar s-au verificat condițiile limitative prevăzute de art.148 și urm. Cod pr.penală, în raport de materialul probator administrat până la această fază a judecății.
De asemenea, analizând încheierea atacată din perspectiva art.5 din Convenție, la cazurile de excepție prin care o persoană poate fi lipsită de libertate, curtea apreciază că sunt respectate aceste dispoziții.
Astfel, în conformitate cu art.5 din Convenție și art.23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unor noi infracțiuni, fiind necesară, astfel, apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, precum și desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Cum în mod corect tribunalul a constatat, potrivit art.300/1 alin.1 Cod pr.penală, la verificarea din oficiu, în camera de consiliu, că potrivit art.160/b alin.2 din același cod, se mențin temeiurile care au determinat arestarea preventivă, curtea urmează să respingă ca nefundat recursul, potrivit art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, și să dispună obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din 21 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul inculpat la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30 iulie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr.
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.3
Jud.fond
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Dumitru Diaconu, Dumitru