Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 508/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - menținere măsură arest preventiv -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 508
Ședința publică de la 14 Mai 2009
PREȘEDINTE: Robert Emanoil Condurat JUDECĂTOR 2: Mirela Ciurezu Gherghe
- - - - judecător
- - - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Dolj.
.
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de inculpații și - ambii aflați în detenție preventivă în cadrul Penitenciarului d e Maximă Siguranță - împotriva Încheierii din data de 11 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul - inculpat asistat de avocat - în substituirea avocatului ales, precum și recurentul - inculpat asistat de avocat ales.
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul, a solicitat admiterea recursului și revocarea măsurii arestării preventive, motivând că în speță nu subzistă temeiul prev.de art.148 lit.f Cod pr.penală, în sensul că cercetarea judecătorească este aproape finalizată prin administrarea majorității probelor și nu există probe potrivit cărora lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
S-a invederat că dovezile administrate atestă că inculpatul a folosit două adeverințe false în justificarea cererii de creditare, dar fără a se dovedi faptul racolării altor persoane; mai mult, s-a arătat că instituțiile bancare nu au depus diligențe în vederea lămuririi laturii civile a cauzei, referitor la cuantumul prejudiciului, situație în care nu se poate reține participația concretă a fiecăruia dintre inculpați. S-a solicitat ca analizarea oportunității măsurii preventive să privească și împrejurările personale favorabile, constând în lipsa antecedentelor penale, conduita sinceră și cooperantă, situația familială (tatăl bolnav de cancer); totodată, arătându-se că prin intervenirea unei perioade de 8 luni de la data aplicării măsurii preventive, rezonanța socială a faptelor penale s-a estompat, iar măsura preventivă nu trebuie să anticipeze pedeapsa ce s-ar putea aplica în cauză.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul, a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a încheierii și revocarea măsurii arestării preventive, arătând că în mod greșit prima instanță a reținut la aprecierea menținerii măsurii preventive pericolul social dedus din rezonanța socială a faptelor penale; ori, în raport de dispozițiile art.148 Cod pr.penală, s-a arătat că era necesar a fi analizate împrejurările personale din speță din perspectiva pericolului prezenta de inculpat asupra ordinii publice.
Totodată, s-a invocat faptul că în speță sunt judecați și alți 26 de inculpați în stare de libertate pentru infracțiuni similare cu ale recurenților, situație în care s-a solicitat aplicarea aceluiași tratament juridic față de recurenți; au fost invocate și împrejurări personale favorabile (lipsa antecedentelor penale, instrucția școlară modică), solicitându-se a fi reținute la aprecierea reprezentării inculpatului asupra activității infracționale.
Reprezentantul Parchetului a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, motivând că stadiul procesual nu este de natură a modifica starea de pericol pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpaților, cât timp consecințele activității infracționale se produc și în prezent, prejudiciile produse instituțiilor bancare nefiind acoperite; în privința tratamentului juridic diferențiat, s-a arătat că restul inculpaților au fost cooptați în activitatea infracțională de către recurenții din speță, conduită care în mod corect a fost apreciată de către instanța de fond.
Având cuvântul în replică avocații și, au arătat că racolarea în speță a fost concepută și realizată de către inculpații, inclusiv în privința recurenților din prezenta cauză.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, a solicitat admiterea recursului pentru concluziile formulate de avocatul său, arătând că recunoaște și regretă faptele pentru care este trimis în judecată.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, a solicitat admiterea recursului, însușindu-și concluziile formulate de apărătorul său.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față;
Prin Încheierea de la 11 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Penală, în dosarul nr-, printre altele, s-a dispus, în conformitate cu disp. art.3002cod de procedură penală rap. la art. 160 cod de procedură penală, menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților:
- - născut la 29 Iunie 1978, fiul lui și al lui, CNP - în Municipiul C, județul D, cetățenie română, cu domiciliul în com.. sat., județul D, deținut în Arest IPJ D, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 47/02 septembrie 2008 emis de Tribunalul Dolj în dosarul penal cu nr-, și
- - născut la 01 Martie 1962 - fiul lui și al lui, CNP - în com., județul M, cetățenie română, cu domiciliul în Municipiul C,-, -. 1,. 3,. 14, județul D, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 46/02 septembrie 2008 emis de Tribunalul Dolj în dosarul penal cu nr-.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, la data de 26 septembrie 2008 fost înregistrat rechizitoriul cu nr. 16 D/P/2008 al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, prin care s-a dispus trimiterea în judecată - în stare de arest preventiv - a inculpaților, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. 1 din legea 39/2003, art. 215 alin. 1, 2 cu aplic. art. 41 alin. 2, art. 290 din, cu aplic. art. 41 alin. 2, art. 291, în final cu aplic. art. 33 lit. a, constând în aceea că, în cursul anului 2005, inculpații - împotriva cărora s-a dispus începerea urmăririi penale prin rezoluția din 07 aprilie 2008 și, totodată, s-a pus în mișcare acțiunea penală - s-au constituit în grup infracțional organizat, în scopul de a obține, direct sau indirect sume mari de bani de la bănci, prin manopere frauduloase și prin folosirea de adeverințe de venituri și copii ale unor carnete de muncă fictive, grupul fiind structurat și coordonat de și, care a funcționat până în luna aprilie 2008, când acești din urmă inculpați au părăsit țara.
S-a mai arătat că materialul probator administrat până în prezent în cursul urmăririi penale, a evidențiat faptul că inculpații au reușit în perioada sus-menționată să determine încă alte 24 de persoane, preponderent din mediul rural, să obțină credite de la BCR, Bank și Bank Post, pe baza unor astfel de documente false, în sumă totală de - lei, 18870 franci elvețieni și 8993 euro, cauzând un prejudiciu în sumă de - lei, sume de bani însușite integral de și.
Împotriva inculpaților a fost pusă în mișcare acțiunea penală, fiind reținuți în data de 01.09.2008 începând cu orele 1620, iar Tribunalul Dolja dispus arestarea preventivă a inculpaților și pe o perioadă de 29 de zile, cu începere de la data de 02 septembrie 2008, până la data de 30 septembrie 2008 inclusiv.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților și subzistă în continuare și nu s-au modificat, din probele administrate până în acest moment rezultând în continuare presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt judecați și lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol pentru ordinea publică, în speță continuând să fie incidente dispozițiile art. 148 lit. b și f din cod de procedură penală, existând în continuare pericolul că odată lăsați în libertate, inculpații ar influența poziția procesuală a unora dintre inculpații cu care sunt în relații de familie.
Instanța de fond a avut în vedere și gravitatea infracțiunilor pentru care sunt judecați inculpații, fapte care în ultimul timp au luat o amploare deosebită în societate și, în concret, creează o stare de insecuritate socială în comunitate, având în vedere împrejurările reale, modul, mijloacele de săvârșirea a faptelor pentru care sunt cercetați inculpații, iar în raport de complexitatea cauzei, nu s-a putut aprecia că, prin durata arestării preventive scurse până în prezent, s-ar fi încălcat termenul rezonabil.
De asemenea, instanța de fond a apreciat că situația familială a inculpaților și atitudinea procesuală a acestora nu reprezintă un criteriu obiectiv de apreciere a pericolului concret pentru ordinea publică și nu poate constitui temei pentru revocarea arestării preventive, cât timp temeiurile avute în vedere cu ocazia arestării preventive subzistă în continuare și nu s-au modificat, aceste criterii neputând fi analizate în această etapă procesuală, iar susținerile inculpaților și în sensul că s-a încălcat egalitatea de tratament juridic față de inculpații și - care sunt liberi - nu sunt întemeiate, inculpații anterior menționați ( și ) fiind arestați în lipsă.
Având în vedere cele mai sus reținute, constatând că în acest moment nu este proporțională și justificată luarea unei alte măsuri preventive față de inculpații și și apreciind că temeiurile pentru care s-a dispus arestarea preventivă a acestora subzistă în continuare și nu s-au modificat, instanța de fond, în baza art. 3002Cod procedură penală, a menținut starea de arest preventiv față de cei doi inculpați.
Împotriva acestei încheieri, au formulat recurs - în termen legal - inculpații și, invocând critici de netemeinicie, în sensul că nu mai subzistă temeiurile analizate la aplicarea măsurii arestării preventive față de stadiul procesual - majoritatea probelor fiind administrate - și de circumstanțele personale favorabile inculpaților; au invocat și împrejurarea că în cauză au fost trimiși în judecată și alți 24 de inculpați în stare de libertate, iar inițiativa infracțională a aparținut inculpaților și, inclusiv în ceea ce-i privește pe recurenții din prezenta cauză, astfel că, incidența art.148 lit.f Cod pr.penală, ar trebui analizată și din perspectiva diminuării rezonanței sociale a activității infracționale.
Recursurile promovate în speță sunt nefondate.
Verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive în cursul procesului penal, este supusă procedurii instituită în art.160 Cod pr.penală, îndreptățind instanța, sesizată cu o cauză penală cu inculpații arestați preventiv, să dispună menținerea măsurii preventive ori de câte ori temeiurile analizate la aplicarea acestora nu s-au modificat.
În speță, se constată că recurenții inculpați au fost arestați preventiv în temeiul art.143 Cod pr.penală, coroborat cu art.148 lit.b și f Cod pr.penală, prezentul recurs fiind motivat în sensul încetării stării de pericol pentru ordinea publică ca urmare a diminuării rezonanței sociale a infracțiunilor pentru care inculpații sunt judecați, precum și ca urmare a probării unor împrejurări personale favorabile deduse din lipsa antecedentelor penale, conduita sinceră și situația familială a recurenților inculpați.
Trebuie însă observat că măsurile preventive sunt justificate în raport de prevederile art.136 alin.1 Cod pr.penală, ori de câte ori menținerea acestora este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal și înfăptuirea actului de justiție care trebuie înțeles atât raportat la speță, cât și în sens mai larg, în raport de impactul social al activității infracționale și măsurile procesuale necesar a fi dispuse în vederea restabilirii valorii sociale ocrotite de norma penală.
Astfel, în speță, aflată în faza de cercetare judecătorească, au fost audiați majoritatea inculpaților și a martorilor, despre care s-a reținut în actul de sesizare a instanței că au fost cooptați în activitatea infracțională fie de inculpații și (arestați prin mandate europene de arestare, însă neprezentați în fața autorității judiciare române și neaudiați), fie de recurenții inculpați, însă nu au fost administrate probele solicitate în apărare de către inculpați, atât pe latură penală, privitor la infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat, cât și pe latură civilă, privitor la cuantumul prejudiciilor derivate din săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, respectiv la proporția recuperării creditelor astfel acordate.
În aceste condiții, în mod corect prima instanță a apreciat că prezenta cauză este o cauză penală complexă, care necesită un probatoriu amplu, împrejurări față de care durata arestării preventive (8 luni), nu este de natură a încălca principiul unei durate rezonabile a măsurii preventive.
De asemenea, aprecierea incidenței art.148 lit.f Cod pr.penală, sub aspectul pericolului pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpaților, nu presupune analizarea numai a circumstanțelor relative la persoana inculpaților, ci a tuturor împrejurărilor cauzei, prioritate având scopul măsurii preventive și gradul de pericol social al infracțiunii, după cum dispune art.136 alin.8 Cod pr.penală.
În speță, este evident că infracțiunile deduse judecății sunt infracțiuni de pericol social deosebit raportat atât la limitele de pedeapsă instituite de legiuitor pentru incriminarea infracțiunilor de înșelăciune (maxim special de 15 ani închisoare), de constituire de grup infracțional organizat (maxim special de 20 ani de închisoare), cât și la amploarea fenomenului infracțional, acțiunile antisociale fiind săvârșite de 28 de persoane, trimise în judecată în calitate de inculpați.
Față de acestea, se constată că tribunalul a reținut corect faptul că temeiurile analizate la aplicarea măsurii nu s-au modificat, menținând arestarea preventivă a recurenților inculpați și, ale căror recursuri apar astfel ca nefondate și în conformitate cu dispozițiile art.38515pct.1 lit.b Cod pr.penală, vor fi respinse.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și - ambii aflați în detenție preventivă în cadrul Penitenciarului d e Maximă Siguranță - împotriva Încheierii din data de 11 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Penală în dosarul nr-.
Obligă fiecare recurent la câte 10 lei, cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Mai 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
Grefier,
Red. jud.:
Jud. fond:
Dact. 2 ex./ - 22.05.2009
-14 mai 2009 -
- C va urmări și încasa de la inculpatul suma de 10 lei, cheltuieli judiciare statului;
- NR. 2 C, va urmări și încasa de la inculpatul suma de 10 lei, cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Robert Emanoil ConduratJudecători:Robert Emanoil Condurat, Mirela Ciurezu Gherghe
