Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 516/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 516
Ședința publică din data de 22.07.2009
PREȘEDINTE: Ștefan Fieraru
JUDECĂTORI: Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ion Stelian
- -
GREFIER - - -
Ministerul publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și Mari, născut la data de 1.09.1978, deținut în Penitenciarul Focșani, împotriva încheierii din data de 14 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău, prin care s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - inculpat, aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat, apărător ales din Baroul București.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul arestat după ce în prealabil a luat legătura cu acesta, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat apreciind cauza în stare de judecată.
Curtea ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, arată că în acest dosar condițiile prev. de art. 143 pr.penală erau îndeplinite numai la momentul luării măsurii arestării preventive nu și la acest moment.
Consideră că pericolul public pe care îl prezintă inculpatul prin lăsarea sa în libertate nu este dovedit, nu există nicio dovadă că acesta ar comite noi infracțiuni, că el sau familia sa ar zădărnici aflarea adevărului ori buna desfășurare a procesului penal, nu s-a dovedit faptul că el era cel care racola persoanele respective, iar referitor la martorii audiați în cauză arată că la dosar sunt dovezi în sensul că aceștia au dat declarațiile inițiale la parchet sub presiune, au indicat chiar și cine au fost respectivele persoane, ba mai mult una dintre martore a făcut chiar plângere.
Apreciază că în mod greșit instanța reține că inculpatul, prezintă pericol public, declarațiile extrajudiciare nu vin să-l acuze pe acesta, cele două martore au declarat că s-au făcut presiuni asupra lor să declare într-un anume fel, din probele administrate în cauză nu rezultă acele indicii temeinice necesare și prevăzute de art. 143 pr.penală, pentru a se menține măsura arestării preventive, nu există probe certe că a săvârșit infracțiunea ori că ar exista această infracțiune, în prezent sunt în faza de apel și consideră că nu sunt îndeplinite nici cerințele prev.de art. 148 lit.f pr.penală.
Precizează că pedeapsa prevăzută de lege este într-adevăr mai mare de 4 ani însă trebuie dovedit pericolul concret pentru ordinea publică.
Referitor la menținerea măsurii arestării preventive arată că trebuie avută în vedere și persoana inculpatului, dacă este sau nu recidivist, perseverența infracțională a acestuia, dacă a avut sau nu loc de muncă, starea sa de sănătate etc.
Mai arată că instanța reține în motivarea încheierii atacate că inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea faptei comise, modalitatea săvârșirii ei, însă această motivare contravine codului d e procedură penală și este o gravă aplicare a textelor de lege care privesc arestarea preventivă.
Se mai reține de instanță că este recidivist, însă până la momentul începerii urmăririi penale se îndeplinise termenul de reabilitare judecătorească de drept, timp de 3 ani el nu a mai comis nicio infracțiune și în acest sens, solicită conform art. 38 al.ultim pr.penală să se constate că nu este recidivist și era reabilitat de drept.
De asemenea în mod greșit reține instanța că nu avea ocupație, deși la dosarul cauzei există dovada că inculpatul era asociat unic și administratorul unui bar din B, ba mai mult organul de urmărire penală chiar a audiat o persoană care a declarat că lucrează în barul inculpatului.
Totodată arată că inculpatul are o familie stabilă, are un copil de numai un an și J în întreținere, nu a avut alte încălcări ale legii și are un domiciliu stabil unde poate fi găsit ori de câte ori este nevoie.
Consideră că acesta trebuie să beneficieze de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive și irevocabile de condamnare, starea de libertate este starea normală, susținerile sale își găsesc corespondent în probele aflate la dosar iar încheierea pronunțată de Tribunalul Buzău este motivată general și superficial.
Față de toate acestea solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, întrucât este nelegală și netemeinică, cercetarea sa în stare de libertate și aplicarea unei măsuri neprivative de libertate.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul pune concluzii de respingerea recursului declarat de inculpat ca fiind nefondat și menținerea încheierii atacate întrucât este legală și temeinică.
Consideră că în mod corect s-a reținut de instanță că și în prezent subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, inculpatul a negat constant săvârșirea faptei, un martor și-a schimbat depoziția fără o justificare pertinentă, procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice aduc lămuriri cu privire la activitatea infracțională a inculpatului iar pericolul social concret în mod corespunzător a fost apreciat de Tribunalul Buzău, având în vedere natura faptei comise, modalitatea săvârșirii ei și faptul că anterior a fost condamnat definitiv la o pedeapsă cu închisoarea.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că își menține declarația dată la ribunalul Buzău, el nu știa cu ce se ocupa concubina sa, nu știa de unde provin banii iar când a aflat a întrerupt relația cu aceasta.
Solicită instanței judecarea sa în stare de libertate întrucât nu poate împiedica bunul mers al procesului.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Verificând lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din 14 iulie 2009 Tribunalul Buzăua constatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpaților fiul lui și, născut la data de 01.09.1978 în B, județul B, în prezent aflat în stare de arest la enitenciarul Focșani și fiul lui și, născut la 23.01.1982 în C, județul C, aflat în detenție în Penitenciarul Focșani.
Tribunalul Buzău și-a motivat hotărârea reținând că prin sentința penala nr. 572/ 18.06.2009 Judecătoria Buzău a dispus condamnarea inculpaților la 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de proxenetism prevăzuta de art. 329 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și la 6 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de proxenetism prevăzuta de art. 329 alin. 1 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 37 lit. b Cod penal.
S-a menținut starea de arest a celor doi inculpați și s-a dedus la zi reținerea si arestul preventiv de la 6.01.2009 pentru inculpatul si respectiv o zi reținere ( 6.01.2009) și apoi arestul preventiv începând cu 08.01.2009 pentru inculpatul.
S-a reținut că inculpatul a îndemnat-o pe partea vătămata să practice prostituția în Spania si Italia în perioada iulie - decembrie 2008, activitate din care a beneficiat de 7250 Euro, iar inculpatul a îndemnat în perioada martie 2005 - decembrie 2008 trei persoane care au practicat prostituția în Italia si Spania, obținând foloase de pe urma acestora în suma de 26.819 Euro.
Inculpatul a fost arestat preventiv la 7.01.2009, iar inculpatul la 08.01.2009, măsura fiind ulterior prelungită și menținuta cu respectarea dispozițiilor procedurale.
Din probele administrate până în această fază a procesului penal rezultă că inculpații sunt prezumtivii autori ai infracțiunilor pentru care au fost deduși judecații, in cauza fiind întrunite cerințele art. 143 si 148 lit. f Cod procedura penală care să justifice luarea măsurii arestării preventive în raport de mijloacele folosite de inculpați pentru racolarea viitoarelor prostituate, persoane tinere, fără mijloace financiare de existență, fără profesii si provenind din familii destrămate, de inducerea în conduita acestora a necesitații de a face bani și a menține relațiile cu ei ca proxeneți prin amenințarea cu răzbunarea pe membrii familiei.
Pericolul public al acestora rezultă din modul în care au acționat, perioada mare de timp pentru care au tras foloase de pe urma activității infracționale, aspecte care arata ca măsura fost legala si temeinica.
Pe parcursul judecații, parte din martori au depus declarații extrajudiciare la dosar prin care își schimbă radical poziția față de cea avuta anterior la urmărirea penala iar alții au încunoștințat instanța ca nu se vor prezenta datorita poziției familiei inculpatului, aspecte ce relevă că starea de pericol persistă, rezonanta avuta in comunitate impunând menținerea în continuare a măsurii arestării preventive conform art. 160 Cod procedura penala.
Pericolul social pentru ordinea publica rezultă, pe de o parte din gravitatea si natura specifice faptelor pentru care sunt deduși judecații, dar si din comportamentul inculpaților pe perioada judecații, măsura preventiva fiind necesara pentru protejarea interesului public, atunci când celelalte masuri nu sunt suficiente pentru protejarea eficientă a acestui interes.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul susținând că în mod greșit s-a reținut că prezintă pericol public, nu sunt probe din care să rezulte așa ceva, nu sunt probe certe că a săvârșit vreo infracțiune. Se precizează că nu este dovedit pericolul concret pentru ordinea publică. La menținerea stării de arest trebuie avute în vedere persoana inculpatului, dacă este sau nu recidivist, starea de sănătate, dacă a avut sau nu loc de muncă.
Se solicită admiterea recursului, casarea încheierii și punerea sa în libertate.
Recursul este nefondat, așa cum se va arăta în continuare.
Inculpatul prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău cu nr. 4203/P/2008 din 27.02.2009 a fost trimis în judecată împreună cu inculpatul în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, iar pentru recurentul inculpat și cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
Pentru inculpatul s-a reținut faptul că le-a îndemnat să practice prostituția pe martorele în perioada martie - aprilie 2005, în perioada mai 2005 - martie 2007 și G în perioada septembrie - decembrie 2008, în Italia și Spania, obținând foloase în sumă de 26.819 lei.
Măsura arestării preventive a fost luată în faza de urmărire penală la data de 08.01.2009 așa cum rezultă din încheierea nr. 2 din 07.01.2009 a Judecătoriei Buzău, când s-a emis și mandatul de arestare preventivă nr. 3/2009 din 07.01.2009 constatându-se că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 148 lit. f Cod proc. penală.
În prezent cauza se află în faza de cercetare judecătorească și ca atare, instanța de fond ținând seama de probele existente la dosar a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive și a considerat că trebuie să se mențină această stare, apreciind că subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri.
Curtea, constată că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, că pedeapsa prevăzută pentru această infracțiune este mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică, fapta fiind săvârșită în stare de recidivă prev. de art. 37 lit. b Cod penal, iar modalitatea concretă în care s-a săvârșit fapta impune menținerea stării de detenție.
Prin urmare, încheierea recurată este temeinică și legală, fapt pentru care Curtea, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod proc. penală, urmează să respingă recursul declarat ca nefondat.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod proc. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și Mari, născut la data de 1.09.1978, deținut în Penitenciarul Focșani, împotriva încheierii din data de 14.07.2009, pronunțată de Tribunalul Buzău.
Obligă recurentul la 60 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.07.2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ion Stelian
Grefier,
Red.
Tehnored. GM
4 ex./ 28.07. 2009
nr- Judecătoria Buzău
nr- Tribunalul Buzău
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Ștefan FieraruJudecători:Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ion Stelian