Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 540/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 540
Ședința publică de la 11 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTORI: Ene Ecaterina, Mengoni Arin Alexandru Adrian
-
- -- grefier
***********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău
legal reprezentat prin - -- procuror
Pe rol fiind judecarea recursului penal declarat de inculpatul împotriva încheierii din 08.09.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat în stare de arest asistat de apărător ales avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care:
Apărătorul ales al recurentului inculpat a depus la dosar motivele de recurs în scris.
Recurentul inculpat prin apărător și procurorul au învederat instanței că nu au cereri de formulat.
Nefiind formulate cereri, instanța a constatat recursul în stare de judecată și a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Avocat ales având cuvântul pentru recurentul inculpat a susținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1602Cod procedură penală referitoare la liberarea provizorie sub control judiciar. Acestea sunt: pedeapsa să nu depășească 18 ani, să nu existe entitatea că inculpatul ar zădărnici aflarea adevărului și să se țină cont de împrejurarea că, acesta a luat cunoștință de actele de urmărire penală când a fost arestat. Nu a încercat și nici nu va încerca zădărnicirea aflării adevărului. De asemenea, a solicitat să fie avute în vedere dispozițiile art.5 ale Convenției Drepturilor Omului care stabilesc clar că instanța poate lua în calcul și alte măsuri, altele decât măsura arestării. A făcut referire și la circumstanțele personale ale inculpatului care este o persoană în vârstă, este arestat de 3 luni și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului. A pus concluzii de admitere a recursului și pe fond aplicarea dispozițiilor art. 1602Cod procedură penală.
Procurorul având cuvântul a învederat că încheierea pronunțată de tribunal este legală și temeinică fiind motivată pentru toate temeiurile reținute, în mod corect a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de liberare sub control judiciar și a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt a susținut că faptele au fost posibile în acea perioadă dat fiind că era sfârșitul anului școlar, să susținea bacalaureatul și eventual aceste momente mai pot fi peste 1 an. Nu ar putea să mai repete fapta. De când este arestat s-a îmbolnăvit și trebuie să se pensioneze medical dar nu are posibilitatea fiind privat de libertate. De asemenea, nu are posibilitatea nici să împiedice aflarea adevărului.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea din 8.09.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosar nr-, în temeiul art. 1608aal.6 Cod procedură penală s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.
În temeiul art. 3002Cod procedură penală raportat la art. 160bal. 3 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea aflată la fila 79 din dosar (completată ulterior în condițiile art.160/6 alin.2 și art.160/7 alin.1 Cod pr.penală), din dosar, inculpatul a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar, potrivit art.160/2 Cod pr. penală.
În motivarea cererii, se susține că sunt îndeplinite condițiile pentru a se dispune în acest sens, raportat la fapta pentru care este acuzat.
De asemenea, se invocă și existența unor afecțiuni care impun tratament și supraveghere medicală, astfel că punerea sa în libertate apare pe deplin justificată.
Tribunalul, examinând cererea formulată de inculpat și completările aduse ulterior, a constatat că sunt îndeplinite condițiile cerute de art.160/2, art.160/6 alin.2 și art.160/7 alin.2 Cod pr.penală, pentru admisibilitatea în principiu astfel că, s-a procedat la soluționarea acesteia, pe fond.
Din actele și lucrările dosarului, rezultă că prin încheierea din 03.06.2009 a Tribunalului Bacăus -a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 03.06.2009 și până la 01.07.2009, inclusiv. In baza încheierii menționate, s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.26/03.06.2009 a Tribunalului Bacău.
Măsura preventivă dispusă de instanță, a fost prelungită în condițiile legale, prin încheierea din 26.06.2009.
Pentru a dispune arestarea preventivă, instanța a avut în vedere probatoriul administrat până la acea dată, în baza căruia s-a constatat existența unor indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art.254 alin.1 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal. Temeiul legal reținut de instanță la luarea măsurii, este cel prevăzut de art.148 lit.f Cod pr.penală.
Instanța a fost sesizată cu judecarea cauzei în fond la data de 15.07.2009, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău nr.347/P/14.07.2009, dispunându-se trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.1 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal. S-a reținut în principal, că în cursul anilor școlari 2007 - 2008 și 2008 - 2009 inculpatul a pretins în calitatea sa de profesor la Grupul Școlar de și Protecție a Mediului " ", din B, diferite sume de bani cu titlu de mită, de la mai mulți elevi, pentru a le asigura promovabilitatea.
Fapta pentru care inculpatul a fost cercetat este sancționată de textul de lege încriminator cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar calitatea avută care se reține prin actul de sesizare că a fost folosită de inculpat pentru săvârșirea faptei - aceea de profesor - relevă un grad sporit de pericol public al acestuia, care nu justifică punerea în libertate.
Pe de altă parte, în contextul actual caracterizat și prin întărirea atitudinii de combatere a corupției, manifestarea de clemență din partea instanțelor judecătorești față de cei prinși și deduși judecății, ar echivala cu un act de injustiție socială. Or, asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii.
S-a apreciat că toate aceste aspecte, justifică respingerea cererii de liberare sub control judiciar, formulată de inculpat.
Verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, s-a constatat că aceasta a fost legal dispusă și că până în prezent nu au dispărut temeiurile care au condus la luarea ei.
In acest sens, este de observat că în cauză cercetarea judecătorească este în faza începătoare, instanța urmând a proceda la audierea martorilor - denunțători, cu privire la care, având în vedere calitatea acestora - de elevi - și aceea a inculpatului există temerea că ar putea fi influențați prin punerea în libertate a acestuia.
Nici starea precară de sănătate invocată de inculpat nu justifică liberarea sa, pentru clarificarea acestei situații, el putând beneficia de tratament efectuat în rețeaua medicală a Ministerului Sănătății Publice, sub paza permanentă, evident dacă sunt îndeplinite condițiile cerute de art.139/1 Cod pr.penală.
Față de toate aceste date, precum și de aspectele reținute anterior, instanța a apreciat că privarea de libertate a inculpatului se impune în continuare, urmând a dispunând menținerea măsurii preventive, conform art.300/2 Cod pr.penală și art.160/b alin.3 din același cod.
Împotriva încheierii a declarat recurs la pronunțare inculpatul.
Oral, prin apărător, a solicitat admiterea recursului și pe fond admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar pentru motivele menționate în preambulul prezentei decizii.
Verificând încheierea pe baza motivelor invocate, a lucrărilor dosarului și din oficiu în limitele prev. de art. 3856al. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul nu este fondat.
Prin încheierea din 3.06.2009 pronunțată de tribunalul Bacăus -a dispus arestarea preventivă inculpatului, împotriva căruia s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 254 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, reținându-se că în calitate de profesor la Grupul Școlar de și Protecție a Mediului " " din municipiul Bap retins și a primit bani de la doi elevi pentru a le asigura promovabilitatea în cursul anului școlar 2008-2009.
După sesizarea instanței de judecată cu soluționarea fondului cauzei, periodic s-a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, ultima dată prin încheierea recurată.
Prin aceeași încheiere instanța a soluționat și cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat, fiind în mod corect respinsă, argumentele primei instanțe în motivarea soluției fiind însușite de instanța de control judiciar.
În mod corect prima instanță a apreciat cp se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului și că se menține temeiul de arestare prev. de art. 148 al. 1 lit. f Cod procedură penală, care a fost avut în vedere la luarea măsurii.
Potrivit acestor dispoziții, măsura arestării preventive se poate lua în cazul în care inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ.
Prima dintre ele nu comportă discuții, deoarece infracțiunea ce face obiectul cauzei, este pedepsită cu închisoare de la 3 la 12 ani.
În ce privește cea de-a doua condiție, existența acesteia rezultă în cauză din gradul sporit de pericol social al infracțiunii.
Infracțiunea de luare de mită are impact negativ puternic în societate, pe lângă abuzul ce intră în sfera ilicitului penal, constituind o atingere gravă pentru valori morale importante: cinste, corectitudine.
Deși obiectul juridic principal îl constituie relațiile privind buna desfășurare a activității de serviciu, infracțiunea aduce atingere și altor valori sociale ocrotite de lege:
- libertatea psihică atunci când se desfășoară o acțiune de pretindere;
- patrimoniul, când are loc acțiunea de primire.
Deși gradul de pericol social al infracțiunii nu echivalează cu gradul de pericol concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului, nu se poate omite că primul constituie de regulă un criteriu pentru evaluarea periculozității făptuitorului.
Cu privire la acest aspect, însăși Curtea Europeană a statuat că prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, anumite infracțiuni pot suscita " o tulburare a societății" de natură să justifice o detenție preventivă ( Hotărârea Kemmache contra Franței).
În cauză există însă și probe privind profilul personal al inculpatului, probe în temeiul cărora, în mod corect prima instanță în mod corect a apreciat că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Astfel, anterior constatării infracțiunii deduse judecății, mai mulți părinți au depus sesizări la conducerea liceului, reclamând comportamentul inculpatului, iar elevii audiați în cauză au declarat că inculpatul îi nota în mod intenționat cu note sub 5, aducându-i în situația de a satisface pretențiile bănești formulate de inculpat în scopul de a fi promovați. martori pretind că situația era de notorietate, iar că inculpatul adoptase un limbaj cifrat și un comportament aparte, sperând să nu fie depistat ( pentru a desemna o sumă de bani folosea noțiunea de " referat" și nu punea mâna pe bani, cerându-le elevilor să-i lase în anumite locuri).
Apreciind că buna desfășurare a procesului penal se poate realiza prin privarea în continuare de libertate a inculpatului, în mod corect instanța a respins cererea de liberare provizorie.
Din considerentele arătate, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii din 8.09.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosar nr-.
Constată că inculpatul a fost asistat de avocat ales.
În baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală, obligă inculpatul să plătească statului 200 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 11.09.2009 în prezența inculpatului arestat.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ene Ecaterina, Mengoni Arin Alexandru Adrian
GREFIER,
Red.înch.
Red. -
Tehnored. - 2 ex.
14.09.2009
Președinte:Ene EcaterinaJudecători:Ene Ecaterina, Mengoni Arin Alexandru Adrian
