Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 562/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.562/R/2009
Ședința publică din 29 decembrie 2009
INSTANȚA
Este compusă din:
PREȘEDINTE: Rus Claudia JUDECĂTOR 2: Țarcă Gabriela
- - -președinte de secție
- - -JUDECĂTOR 3: Popovici Corina
-grefier șef secție
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.
Ministerul Public este reprezentat prin - procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Pe rol, fiind soluționarea recursului penal declarat de inculpata deținută în Penitenciarul Arad, împotriva încheierii penale nr.213 din 18 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr-, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut se prezintă inculpata recurentă în stare de arest, asistat de av. potrivit delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.5830/28.12.2009 emisă de Baroul d e Avocați
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorul inculpatei recurente nu are alte cereri.
Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri de formulat.
Nefiind excepții sau alte cereri de formulat, curtea consideră cauza lămurită, iar în baza art.385 ind.13 Cod procedură penală acordă cuvântul părților asupra recursului.
Apărătorul inculpatei recurente a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate în sensul punerii inculpatei recurente în stare de libertate, cu motivarea că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive împotriva acesteia și că a avut o atitudine sinceră.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază recursul ca nefondat solicitând astfel respingerea acestuia și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, în esență arătând că temeiurile arestării sunt pendinte, aceste temeiuri ce au determinat arestarea sunt prezente, de asemenea, pericolul concret există iar termenul rezonabil nu a fost depășit. Având în vedere scopul măsurilor preventive, apreciază că este necesar ca inculpata să fie privată de libertate în continuare pe timpul desfășurării procesului penal.
În baza art.385 ind.13 al.3 Cod procedură penală i s-a acordat ultimul cuvânt inculpatei recurente, acesta solicitând cercetarea sa în stare de libertate.
CURTEA DE APEL deliberând,
Asupra recursului penal de față,
Constată că, prin încheierea nr.213/ din 18 decembrie 2009 Tribunalul Satu Mare în baza art.300 ind.2 Cod procedură penală raportat la art.160 indice b alin.1 și 3 Cod procedură penală a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive și în consecință a menținut măsura arestului preventiv luată față de inculpata, în prezent deținută în Penitenciarul Arad.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut următoarele:
La termenul de judecată fixat pentru 18 decembrie 2009 s-a luat în discuție menținerea măsurii arestului preventiv luată față de inculpata, trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev.și ped.de art.208, alin.1 și art.209 alin.1 lit.f și alin.2 lit.b pen. cu aplicarea art.37 alin.1 lit.a pen. și art.83 pen. în prezent deținută în Penitenciarul Arad și condamnată prin sentința penală nr. 1212 din 24.11.2009 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr- la o pedeapsă rezultantă de trei ani închisoare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpata, pricina fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare, fiind fixat termen de judecată la data de 07 ianuarie 2010, aspect care a fost adusă la cunoștința inculpatei.
În cauză, inculpata fiind în stare de arest preventiv, s-a pus în discuție la acest termen, soluționarea sesizării din oficiu privind verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive și menținerea stării de arest preventiv în apel.
Tribunalul, analizând sesizarea, a constatat că, împrejurările rezultate din coroborarea probelor au generat suficiente indicii de natura celor prevăzute în art.143 Cod de procedură penală, în privința faptelor de care inculpata este acuzată, iar celelalte elemente referitoare la natura faptelor ce fac obiectul acuzării, modul de operare, gravitatea concreta a acestora, posibilitățile probatorii, complinesc cadrul legal ce confirmă legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive.
Instanța de fond, a dispus condamnarea inculpatei și în baza art. 350.pr.pen a menținut starea de arest a acesteia.
Întrucât în cauză nu au intervenit elemente noi care să justifice revocarea arestului preventiv, Tribunalul Satu Marea constatat că temeiurile care au determinat arestarea inițială subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpatei.
Prin urmare, sesizarea din oficiu în baza dispozițiilor legale aplicabile în cauză, a fost admisă, tribunalul reținând că se mențin în continuare temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv față de inculpată, fiind îndeplinite condițiile prev.de art.148 lit.f Cod proc.pen. respectiv inculpata este învinuită că a săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea ei în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În consecință, tribunalul a procedat la menținerea măsurii arestului preventiv în cursul judecății în apel, conform disp.art.300 ind.2 rap.la art.160 ind.b alin.3 proc.pen.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs inculpata, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și modificarea ei, în sensul punerii sale în libertate, cu motivarea că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive împotriva sa și că a avut o atitudine sinceră, regretând savârșirea faptei.
Examinând încheierea recurată prin prisma recursului declarat, cât și din oficiu, conform art. 385/6 alin. 2 și art. 385/14 din Codul d e procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art.385/9 din același cod, curtea constată că aceasta este legală și temeinică iar recursul declarat apare ca nefondat și va fi respins ca atare, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Verificând din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 300 ind.2 și art. 160 indice b din Cod procedură penală, legalitatea și temeinicia arestării preventive, instanța de apel a dispus menținerea acesteia.
Curtea apreciază că soluția dispusă prin încheierea nr. 213 din 18 decembrie 2009 este legală și temeinică.
Temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatei nu au încetat și ele impun în continuare privarea de libertate: pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta reținută în sarcina inculpatei este mai mare de 4 ani și în cauză există probe certe că lăsarea în libertate a acesteia prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Natura faptei săvârșite, respectiv infracțiunea de furt calificat, gravitatea acesteia, pericolul social concret al faptei și făptuitoarei, faptul că între timp a intervenit o hotărâre judecătorească chiar nedefinitivă ce constată vinovăția inculpatei pentru fapta de care este acuzată, atitudinea inculpatei care a avut până în prezent o poziție oscilantă, justifică pe deplin măsura menținerii arestului preventiv al inculpatului.
De asemenea, verificarea menținerii măsurii arestării preventive a inculpatei a fost făcută în concordanță și cu prevederile art. 5 pct. 1 lit. a și c ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și ale libertăților fundamentale, respectiv arestarea a fost menținută pe baza condamnării pronunțate de un tribunal competent și în cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, inculpata fiind arestată în vederea audierii sale în fața autorității judiciare competente, existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune.
Față de aceste considerente, curtea, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b din Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpată împotriva încheierii nr. 213 din 18 decembrie 2009 pronunțată în dosarul penal nr- al Tribunalului Satu Mare
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală și art. 189 din același cod, recurenta va fi obligată să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei onorariu pentru avocat din oficiu va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpata recurentă ns.la data de 19.10.1969 din Penitenciarul Arad împotriva încheierii penale nr.213 din 18 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei onorariu pentru avocat din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 29 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red.dec.judecător -
Jud.fond S-
/HM
4 ex.din 29.12.2009
Președinte:Rus ClaudiaJudecători:Rus Claudia, Țarcă Gabriela, Popovici Corina
