Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 566/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZA PENALĂ Nr. 566 Dosar nr-
Ședința publică de la 21 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Popa
JUDECĂTOR 2: Alexandru Șerban
JUDECĂTOR 3: Alina Constanța C
GREFIER -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
- procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul teritorial Brașov
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Covasna la data de 17 august 2009 în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest, asistat de apărătorul ales, avocat.
Procedura îndeplinită.
Apărătorul desemnat din oficiu, avocat, solicită a se lua act că s-a prezentat apărătorul ales, situație față de care a încetat împuternicirea sa avocațială. Să se țină seama că s-a prezentat la termen, că a studiat dosarul, astfel încât să se dispună cu privire la plata parțială a onorariului de avocat.
Instanța constată că prin prezența apărătorului ales, care a depus delegația la dosar, a încetat împuternicirea avocațială a doamnei avocat.
. fiind, părțile declară că nu au alte cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit art. 385/13 Cpp, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat solicită admiterea recursului declarat de inculpatul și punerea în libertate, fie prin revocarea măsurii arestării preventive, fie prin înlocuirea acestei măsuri cu măsura neprivativă de libertate prev de art. 145 Cpp, aceea de a nu părăsi mun. Sf.
Este adevărat că inculpatul este judecat pentru o infracțiune de trafic de droguri, dar solicită a se avea în vedere circumstanțele reale ale faptei și cele personale ale inculpatului - care nu este un consumator de droguri, ci un sportiv care la un moment dat a luat o decizie nefericită. O persoană i-a spus că poate să cumpere niște droguri, foarte ieftin, că nu are bani, astfel că i-a cerut suma să cumpere aceste droguri și că după ce le va cumpăra, le va vinde, și vor împărți profitul pe din două. El a achiesat la această propunere nefericită, persoana care i-a făcut propunerea nu era in localitate în acel moment, i-a trimis prin altă persoana o plasă in care se aflau drogurile, inculpatul le-a luat. Fiindu-i teamă să le la el in casă, s-a întâlnit cu un amic, un vecin, pe care l-a rugat să ii țină pachetul. A doua zi a luat acel pachet, s-a dus acasă la el, a desfăcut pachetul pentru că nu mai văzuse droguri in viata lui, a tăiat o bucățică, i-a dat foc pentru că auzise că scoate fum de o anumită culoare, după care l-a împachetat la loc, a ieșit din casă și a fost surprins de ofițerii de la de Combatere a Crimei organizate, a fost reținut și ulterior arestat, s-a făcut test antidrog și s-a constatat că el nu consumase droguri.
Solicită a se constata că inculpatul, încă de la primul moment, a spus cine este persoana care i-a dat aceste droguri, si anume care, ulterior, a fost arestat la C tot pentru droguri. De altfel, inculpatul a făcut un denunț, pentru ca în baza legii protecției martorilor să beneficieze de înjumătățirea limitelor de pedeapsă.
Este adevărat că inculpatul a mai fost condamnat anterior pentru alte infracțiuni, altele decât trafic de droguri, ulterior, însă, ulterior inculpatul a încercat să își vadă de viața sa: a lucrat în Anglia la un club, s-a întors cu niște bani, și-a luat o mașină pe care din cauza unor probleme financiare a trebuit să și-o vândă. Pe acest fond s-a produs fapta, însă, solicită a se constata că face parte dintr-o familie bună, care îl sprijină, că pericolul care a existat s-a diminuat deoarece acele droguri nu au intrat pe piață și că inculpatul nu putea singur să le comercializeze pentru că nu avea experiență. iar numitul i-a spus că se pot vinde cu o anumită sumă și că profitul va fi împărțit.
Apreciază că sunt suficiente date la acest moment care să ducă la concluzia că inculpatul poate fi judecat în stare de libertate, astfel că solicită admiterea recursului și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea cu obligațiile care se impun.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului inculpatului și menținerea încheierii Tribunalului Covasna ca temeinică și legală, pentru următoarele considerente:
Intenția infracțională a inculpatului era clară, ea rezultă din materialitatea probelor administrate în cauză. A se avea în vedere că asupra inculpatului a fost găsit și un cântar electronic destinat cântăririi drogurilor.
Nu se vorbește în cauză de consum de droguri, căci inculpatul a fost trimis în judecată pentru trafic de droguri de mare risc și nu în cantitate mică.
În legătură cu aplicabilitatea art 16 din Lg 143/2000, solicită a se avea în vedere că, a efectuat verificări din care a rezultat că numitul nu a fost prins si cercetat urmare a acestui denunț, iar, pe de altă parte, acest articol este aplicabil în faza de urmărire penală, ori datele denunțului formulat in cauză nu au condus la prinderea numitului, motiv pentru care cauza a și fost disjunsă prin actul de sesizare al instanței. În consecință, apreciază că colaborarea inculpatului cu organele in drept au incidență asupra limitelor pedepsei, dar în nici un caz nu diminuează pericolul concret al faptei reținută în sarcina sa, pericol materializat prin cantitatea mare de droguri pe care urma să o comercializeze. De asemenea, solicită a se avea în vedere și starea de recidivă a inculpatului care demonstrează că rolul educativ al pedepsei nu s-a realizat, inculpatul păstrând în continuare o conduită infracțională.
Pentru toate aceste motive, solicită menținerea încheierii tribunalului privind măsura preventivă.
Avocat, având cuvântul în replică, arată că acel cântar era în aceeași în care erau drogurile, nu inculpatul a fost cel care l-a cumpărat.
Referitor la articolul care prevede înjumătățirea pedepsei nu se bazează pe art 16 din Lg 143, ci art. 19 din Legea privind protecția martorilor care arată că se aplică martorului care denunță o altă persoană care a săvârșit o infracțiune gravă, inclusiv trafic de droguri.
Pornind de la definiția denunțului, acesta constă în înștiințarea despre săvârșirea unor fapte de natură penală, iar inculpatul a făcut acest lucru, a arătat că drogurile provin de la, chiar dacă printr-o declarație și nu printr-un înscris care se fi numit denunț. Această chestiune ține de calea formală, însă indiferent cum a făcut-o, tot denunț a fost ceea ce a făcut inculpatul.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, declară că regretă săvârșirea faptei, solicitând a se lua act că nu a vândut droguri și că dorește să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față,
Constată că,prin încheierea de ședință din data de 17 august 2009, Tribunalul Covasnaa mentinut arestarea preventiva a inculpatului, apreciind că în cauză, raportat la probele administrate, subzistă temeiurile arestării preventive, existând totodată, indicii ale comiterii unei fapte prevăzute de lege penală de către inculpat.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul, solicitând revocarea arestării preventive și judecarea în stare de libertate deoarece că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă la acest moment și au suferit modificări.
Examinând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, instanța constată ca recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
Prin încheierea nr. 8 din data de 7 iunie 2009, Tribunalul Covasnaa dispus arestarea preventivă a inculpatului recurent pentru săvârșirea infracțiunilor prev, de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b cod penal, constând in aceea că, la data de 6 iunie 2009,a deținut cca 250,33 gr rezină de canabis pe care intenționa să o livreze unei alte persoane.
Temeiurile arestării preventive l-au constituit prevederile art. 148 lit. f Cod procedură penală, respectiv inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Pe parcursul desfășurării procesului, durata arestării preventive a fost menținută succesiv de către instanțele de judecată.
Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, se constată că soluția primei instanțe este legală și temeinică întrucât dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală sunt aplicabile în speță, menținerea acestei măsuri fiind justificată de buna desfășurare a procesului penal, astfel cum prevăd dispozițiile art. 136 Cpp. Nu au intervenit noi împrejurări care să schimbe temeiurile arestării, astfel că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 139 și nu se impune înlocuirea măsurii arestării cu altă măsură preventivă mai puțin restrictivă.
În cauză sunt incidente și dispozițiile art. 143 Cod procedură penală, astfel cum corect a analizat instanța de fond (motivare ce urmează a fi însușită și de instanța de recurs), existând probe sau indicii temeinice că inculpatul a comis o faptă prevăzută de legea penală. Probele administrate în cauză până la acest moment conduc la presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează urmărirea penală a săvârșit faptele.
Având în vedere condițiile concrete în care s-a comis fapta, consecințele produse sau care se puteau produce prin acțiunea ilicită (cantitatea mare de droguri ce urma a fi comercializată - 250,33 grame canabis), circumstanțele personale ale inculpatului (fără ocupație, recidivist postexecutoriu), precum și rezonanța socială pe care o au astfel de fapte în conștiința cetățenilor și starea de temere instalată în rândul comunității, instanța de recurs constată că menținerea arestării preventive este justificată de buna desfășurare a procesului penal, potrivit dispozițiilor art. 136 Cod procedură penală, probele care privesc fapta constituind tot atâtea probe cu privire la pericolul concret pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică punerea în libertate a inculpatului.
Raportat la considerentele expuse, instanța de recurs constată că această măsură nu înlătură prezumția de nevinovăție de care se bucură în continuare inculpatul, arestarea fiind necesară pentru a se asigura o bună soluționare a procesului.
Față de considerentele expuse, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea de Apel va respinge ca nefondat recursul declarat și va menține încheierea recurată, obligând pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Covasna la data de 17 august 2009 în dosarul penal nr-, pe care o menține.
În baza art. l92 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe inculpatul recurent să plătească statului suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 august 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - C
GREFIER,
Ptr. aflată în concediu medical
Semnează grefier sef secție
Red. 11.09.2009
Dact.17.09.2009
2 ex,
Jud fond
Președinte:Laura PopaJudecători:Laura Popa, Alexandru Șerban, Alina Constanța
