Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 580/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.580/2008
Sedința publică din 28 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Monica Farcaș JUDECĂTOR 2: Dana Ghițoaică
- - -JUDECĂTOR 3: Oana Maria Călian
- - - - judecător
- - -grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
-procuror
Prezentul complet a fost constituit potrivit art.95 și urm. din Regulamentul de Organizare Internă a Instanțelor Judecătorești.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 22.10.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de avocat, apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Apărătorul ales al inculpatului recurent și reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate, revocarea măsurii arestării preventive și cercetarea acestuia în stare de libertate, întrucât s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri.
Învederează că la dosar nu sunt probe care să justifice menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, având în vedere că prin expertiza medico-legală efectuată în cauză nu s-a putut preciza ora morții, victima plecând singur de la locul incidentului. Arată că inculpatul recunoaște că l-a lovit pe partea vătămată, însă există dubiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de omor.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și a se menține ca legală și temeinică decizia penală atacată, întrucât subzistă și în prezent temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților.
Inculpatul, având ultimul cuvânt învederează că are parte din vină întrucât a lovit victima, însă nu este responsabil de decesul acestuia.
Solicită a fi cercetat în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea pronunțată la data de 22.10.2008 în dosarul nr-, Tribunalul Sibiu Secția Penală a dispus, în temeiul art.300 ind. 2 rap. la art. 160 ind. b pr.pen. menținerea stării de arest a inculpatului, trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. de art. 174 al. 1.pen.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu au încetat, în speță fiind întrunite cumulativ condițiile prev. de art. 148 lit. f pen.
S-a apreciat că din materialul probator existent la dosar rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, faptă pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
Totodată, s-a reținut că lăsarea în libertate a inculpatului ar genera o stare de neliniște în rândul comunității din care face parte, prezentând în acest mod un pericol concret pentru ordinea publică, în acest sens fiind și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
S-a remarcat că până la acest moment procedural nu au intervenit elemente noi, care să atragă revocarea arestării preventive, iar din perspectiva disp. art. 5 par. 3 CEDO, durata rezonabilă a arestului nu a fost depășită.
În consecință, prima instanță a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive și a dispus menținerea acestei măsuri.
Împotriva încheierii a formulat recurs, în termenul legal, inculpatul, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând lăsarea sa în libertate, deoarece nu prezintă pericol pentru ordinea publică, iar din probele administrate în faza de cercetare judecătorească, rezultă că există dubii cu privire la săvârșirea infracțiunii ce i se reține în sarcină.
Recursul inculpatului este nefondat.
În mod corect instanța de fond a stabilit, raportat la probele administrate până în prezent, că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului subzistă și impun în continuarea privarea de libertate a acestuia, fiind incidente în cauză prevederile art. 148 lit. f pr.pen.
Inculpatul a fost acuzat de săvârșirea infracțiunii de omor, prev. de art. 174 al. 1.pen. reținându-se în sarcina sa că în noaptea de 31.10/01.11.2007 a aplicat victimei G mai multe lovituri în zona capului, cauzându-i decesul.
rezonabile, derivate din probatoriul administrat în cauză, cu privire la săvârșirea de către inculpat a unei fapte grave, de un pericol concret extrem reprezintă rațiuni plauzibile ce justifică privarea de libertate.
Pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului, este prezumat de către prin prisma naturii faptei de care este acuzat și caracterului violent, agresiv al acestuia, ce rezultă din modalitatea concretă în care a acționat.
În acest sens, Curtea reține și concluziile referatului de evaluare efectuat de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu, din care rezultă tendința inculpatului de a apela la violență în situații care implică protejarea familiei sale, tendință generată de mediul conflictual în care a crescut și s-a dezvoltat.
Apărările inculpatului, în sensul că loviturile aplicate nu au fost apte să conducă la decesul victimei, lovitura care a determinat moartea victimei aparținând unei terțe persoane, sunt chestiuni care țin de fondul cauzei și urmează a fi examinate cu ocazia pronunțării hotărârii de către instanța de fond, pentru luarea, respectiv menținerea stării de arest fiind suficient să existe indicii temeinice, în sensul săvârșirii infracțiunii, iar aceste indicii există și justifică privarea de libertate.
Aspectele de ordin personal invocate de inculpat nu reprezintă, în opinia Curții motive suficiente pentru a determina lăsarea sa în libertate, necesitatea protejării unui interes de ordin public general al societății primând celui personal al inculpatului.
Curtea, apreciind că în cauză privarea de libertate a inculpatului este indispensabilă pe baza circumstanțelor, va respinge conform art.385/15 pct.1 lit. Cod procedură penală recursul acestuia cu consecința obligării sale la cheltuieli judiciare către stat, conform art.192 al.2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din 22.10.2008 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosarul penal nr-.
Obligă inculpatul recurent la plata sumei de 80 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 28.10.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier
- -
Red.
Dact. 2 ex/31.10.2008
Președinte:Monica FarcașJudecători:Monica Farcaș, Dana Ghițoaică, Oana Maria Călian
