Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 6/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂN I
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 6/R/2008
Ședința publică din 8 ianuarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Iuliana Moldovan Judecător
JUDECĂTORI: Iuliana Moldovan, Virgil Viorel Andreieș Maria Președintele
Curții de Apel Cluj
-
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, reprezentat prin PROCUROR -.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații, - și, deținuți în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale fără număr din data de 18 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosar nr-, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu împuternicire avocațială de pusă la dosarul cauzei, inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei, în substituirea d-nei avocat din cadrul Baroului C, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei, inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul din oficiu al inculpaților și arată că pune concluzii pentru ambii inculpați și solicită admiterea recursurilor formulate împotriva încheierii penale din data de 18 decembrie 2007, prin care s-a menținut măsura arestului preventiv față de inculpați, casarea încheierii penale atacate, să se constate că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv nu mai subzistă și să se dispună punerea de îndată în libertate a inculpaților. Apreciază că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv nu mai subzistă, întrucât în pofida unui vast probatoriu administrat în cauză, nu rezultă că aceștia ar fi săvârșit exact fapta pentru care au fost trimiși în judecată. Din declarațiile inculpaților rezultă cu certitudine starea de temere creată de victimă, aceasta a apărut pe timp de noapte, cu o lanternă, purtând un ciorap pe față și l-a lovit pe unul dintre inculpați. Acesta, apărându-se, nu a avut intenția de a săvârși o faptă prevăzută de legea penală. Apreciază că este relativ mic pericolul social pentru ordinea publică pe care l-ar putea reprezenta lăsarea în libertate a inculpaților.
În concluzie, solicită admiterea recursurilor.
Apărătoarea aleasă a inculpatului solicită admiterea recursului declarat de inculpat împotriva încheierii penale din data de 18 decembrie 2007 prin care Tribunalul Maramureșa menținut măsura arestului preventiv față de acest inculpat, casarea încheierii penale atacate și să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv și punerea de îndată în libertate a inculpatului. Arată că instanța de fond a reținut ca temei al arestării dispozițiile art. 148 lit. f pr.pen. din care rezultă că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică, raportat la modalitatea de comitere a faptei. Susține că instanța de fond nu a motivat pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpatul, prin lăsarea sa în libertate. Arată că se face referire la cei trei inculpați în bloc. Apreciază că încheierea Tribunalului Maramureș nu este motivată și deși nu trebuie să se facă abstracție de modul de comitere a faptei, totuși victima a fost cea care s-a apropiat de ei și aplicat inculpatului o lovitură în stomac. Nu consideră că inculpatul ar prezenta pericol pentru ordinea publică dacă ar fi cercetat în stare de libertate. Susține că inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și are dreptul de a fi cercetat în stare de libertate.
În concluzie, solicită admiterea recursului declarat de inculpat și revocarea măsurii arestului preventiv. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură neprivativă de libertate, prev. de art. 145 ind. 1.pr.pen. respectiv măsura obligării de a nu părăsi țara.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate. Arată că instanța de fond a menținut măsura arestului preventiv a inculpaților, în temeiul art. 3001rap. la art. 160 pr.pen. iar la dosarul cauzei există sufieciente probe care duc la concluzia că inculpații se fac vinovați de comiterea infracțiunii pentru care au fost trimiși în judecată. Pe parcursul procesului penal inculpații și au revenit asupra declarațiilor inițiale, cu intenția de a-l scăpa pe inculpatul, arătând că acesta nu a participat la comiterea infracțiunii. Din probele administrate în cauză rezultă însă că toți cei trei inculpați au agresat victima. De asemenea apreciază că în mod corect s-au reținut dispozițiile art. 148 lit. f pr.pen. respectiv că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol pentru ordinea publică, raportat la fapta comisă, foarte gravă, la consecințele acestei fapte, precum și la persoana inculpaților.
Solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită să fie cercetat în stare de libertate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că a formulat recurs pentru că inculpatul nu este vinovat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu se consideră vinovat de comiterea infracțiunii de omor calificat. Nu a participat la comiterea faptei. Solicită să fie cercetat în stare de libertate.
CURTEA
Prin încheierea penală din 18 dec.2007, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în temeiul art.300/2 rap. la art.160/b proc.pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților:
--,CNP -, fiul lui și, născut la 3.07.1981, în Reșița, jud. C S, domiciliat în, nr. 16, arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Baia Mare, mandat de arestare preventivă nr. 35/U din 30.08.2007,
-, CNP -, fiul lui și, născut la data de 06.12.1988 în com. jud. M, domiciliat în V, nr. 202-40 jud. M, arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Baia Mare, mandat de arestare preventivă nr. 38/U din 04.10.2007,
-,CNP -, fiul lui și, născut la data de 14.05.1974 în, jud. M, domiciliat în V, nr. 14 jud. M, arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Baia Mare, mandat de arestare preventivă nr. 37 IU din 04.10.2007,
și s-a menținut măsura arestării preventive a acestora.
In temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut următoarele:
Prin Ordonanța din 30.08.2007 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș inculpatul a fost reținut pe o perioadă de 24 de ore iar prin încheierea penală nr. 394 din 30 august 2007 Tribunalului Maramureșs -a dispus arestarea preventivă cu începere de la 30.08.2007 și până la 27.09.2007 inclusiv și s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 35/U din 30.08.2007; iar prin ordonanțele din 3.10.2007 și prin încheierea nr. 458/4.10.2007 a Tribunalului Maramureșa fost admisă cererea de arestare preventivă a inculpaților și și s-au emis mandatele de arestare preventivă nr. 37/U din 04.10.2007 și 38/U din 04.10.2007.
La data arestării inculpaților instanța a avut în vedere dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală referitor la presupunerea că inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce rezultă din modalitatea concretă în care se presupune că
s-a comis fapta.
Prin încheierea nr. 447/25.09.2007 măsura arestării preventive luată față de inculpatul a fost prelungită până la 27.10.2007, inclusiv.
Prin încheierea nr. 505/26.10.2007 măsura arestării preventive luată față de inculpații, și a fost prelungită până la 16.11.2007, inclusiv, iar prin încheierea din 15.11.2007 măsura arestării preventive luată față de inculpații, și s-a menținut măsura arestării preventive.
În consecință, tribunalul a constatat că măsura arestării preventive a inculpaților a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale, iar temeiul care a stat la baza luării acesteia, subzistă și în prezent, astfel că se impune în continuare privarea de libertate a acestora.
Așa fiind, potrivit art. 300/2 raportat la art. 160/b Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților și s-a menținut starea de arest a acestora.
Împotriva încheierii menționate inculpații, și au declarat recurs în termen, solicitând casarea încheierii atacate,rejudecarea cauzei și revocarea măsurii arestării preventive,arătând în motivare că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri nu mai subzistă,nedovedindu-se în cauză pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta dacă ar fi puși în libertate.Totodată mai arată că nu au avut intenția de a-i suprima viața victimei,ci dimpotrivă ei au fost atacați de către aceasta care,pe timp de noapte,cu o lanternă,purtând un ciorap pe față,l-a lovit pe unul dintre ei,astfel că au acționat într-o stare de temere puternică. Examinând încheierea atacată din perspectiva motivelor de recurs invocat, precum și din oficiu -conform art.38515pct.1 lit.b pr.pen. - sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată următoarele:
Fiind sesizată cu judecarea cauzei privindu-i pe inculpații recurenți,instanța de fond a început cercetarea judecătorească,procedând la luarea declarațiilor acestora (46-48) și acordând un nou termen pentru audierea martorilor propuși,nu înainte de a se pronunța cu privire la menținerea stării de arest a acestora.
În mod temeinic prima instanță a reținut că în cauză există indicii temeinice din care rezultă că recurenții au comis infracțiunea de omor calificat, prev.de art.174, art.175 lit.i pen. cu aplic.art.75 lit.a pen. constând în aceea că în data de 18.08.2007, pe marginea șoselei au aplicat victimei mai multe lovituri împreună cu inculpatul minor, cauzând decesul acesteia.
Într-adevăr, indiciile temeinice rezultă atât din declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale, cât și din cele ale inculpaților recurenți. Conform acestora starea de fapt conturată până în prezent constă în aceea că victima i-a suspectat pe inculpați că i-au furat porumb și l-a lovit pe în stomac cu un nuceag, iar acesta i-a aplicat un pumn în față, imediat inculpatul a izbit-o în cap cu partea metalică a unei cozi de lopată, apoi a prins victima de haine și a lovit-o în timp ce era căzută cu un băț peste spate.
Așadar, contrar afirmațiilor recurenților, acțiunea acestora a fost conjugată - cel puțin în stadiul actual al probelor - și sunt suspectați de comiterea în calitate de coautori a infracțiunii de omor calificat; împrejurarea că nu fiecare lovitură în parte a fost aptă să producă decesul victimei, nu conduce la concluzia că doar autorul loviturii mai puternice trebuie să fie responsabil de comiterea infracțiunii, deoarece toți trei au acționat conjugat.
De asemenea, instanța de fond cu ocazia soluționării cauzei va stabili dacă aceștia au fost provocați de victimă sau nu, în cadrul acestui recurs Curtea neputând analiza acest aspect.
Susținerea că lăsarea recurenților nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică este contrazisă de presupusul mod de comitere al faptei prin lovirea repetată a victimei, persoană vârstnică, chiar și după ce a căzut la pământ, urmată de abandonarea acesteia în câmp deschis, împrejurări care au dus la decesul acesteia.
Așa fiind, în baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondate recursurile inculpaților.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpații, - ȘI, deținuți în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 18 decembrie 2007 Tribunalului Maramureș.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 120 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpații, și să plătească în favoarea statului suma de câte 150 lei cheltuieli judiciare, din care câte 40 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 08 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - -
Red.IM
Dact./6ex.
21.01.2008
Președinte:Iuliana MoldovanJudecători:Iuliana Moldovan, Virgil Viorel Andreieș Maria
