Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 7/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂN I
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 7/R/2008
Ședința publică din 8 ianuarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Iuliana Moldovan Judecător
JUDECĂTORI: Iuliana Moldovan, Virgil Viorel Andreieș Maria Președintele
Curții de Apel Cluj
-
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, reprezentat prin PROCUROR -.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către petentul împotriva deciziei penale nr. 578/R din data de 14 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr-, având ca obiect plângere împotriva rezoluției sau ordonanței procurorului de netrimitere în judecată (art. 278 ind. 1.pr.pen.).
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a depus la dosarul cauzei prin serviciul registratură la data de 7 ianuarie 2008 o cerere de amânare a cauzei formulată de petentul, în vederea angajării unui apărător ales, cerere pe care Curtea o pune în discuție.
Reprezentanta Ministerului Public arată că se opune amânării cauzei, având în vedere obiectul acestei cauze și consideră că dreptul la apărare al petentului nu este încălcat.
Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a cauzei formulată de petentul, în vederea angajării unui apărător ales, având în vedere obiectul acestei cauze, precum și raportat la aspectul că dreptul la apărare al petentului nu este încălcat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursului.
Reprezentanta Ministerului Public, având în vedere că petentul a declarat recurs împotriva unei hotărâri definitive, solicită respingerea recursului ca inadmisibil.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 643/7.06.2007 a Judecătoriei Cluj -N n dosar nr-, în baza art.278/1 al.8 lit.a pr.pen. a fost respinsă plângerea formulată de petentul,. în C-N,-, jud.C și a fost menținută soluția atacată și a fost obligat petentul la 100 RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
La data de 27.03.2005, în timp ce se afla în Farmacia nr.5 situată în P-ța - - din C-N, petentul, în urma unor violențe verbale adresate farmacistelor și, care au alertat firma de pază și protecție II, a fost agresat fizic de către intimatul - agent de pază aflat În exercitarea atribuțiilor de serviciu, cauzându-i-se leziuni ce au necesitat pentru vindecare 3-4 zile de îngrijiri medicale. Petentul nu a fost agresat de către ceilalți membri ai patrulei societății de pază și ordine - numiții, și și nici nu a fost insultat deși la adresa petentului a fost folosit cuvântul "Ť.".
În drept, instanța de fond a apreciat că soluția adoptată de către Ministrul Public este temeinică, legală și bazată pe cercetări îndestulătoare.
În plângerea adresată instanței petentul a arătat în mod greșit că nu s-a ținut cont de certificatul medico-Iegal care atestă zilele de îngrijiri medicale de care petentul a avut nevoie pentru vindecare. Or, procurorul tocmai în baza acestui act medico-Iegal, precum și ținând cont de pericolul social concret al infracțiunii, de persoana inculpatului și de lipsa antecedentelor penale, a aplicat petentului sancțiune a administrativă a amenzii în sumă de 350 RON.
S-a mai reținut în plângerea împotriva soluției că la agresarea petentului a participat și oa5 -a persoană rămasă neidentificată. Din probatoriul dosarului a rezultat că incidentul a implicat, din partea societății de pază și protecție, doar participarea celor patru intimați sus-numiți. Acest lucru a rezultat mai cu seamă din declarațiile martorelor oculare ale incidentului, farmacistele și.
A mai susținut petentul că în speță nu a fost audiat ca martor numitul - persoana care l-a însoțit pe în farmacie, la momentul săvârșirii faptei. La filele 20, 21 dos.7394/2005 al Judecătoriei Cluj -N figurează declarația olografă a numitului, dată la 26.08.2005 în fața polițistului, declarații care nu confirmă susținerile petentului ci dimpotrivă pe acelea ale intimaților și ale celor două martore oculare. Nu există motive a se crede că declaratia este neveridică întrucât aceasta a fost dată la scurtă vreme după incident. Petentul a mai solicitat confruntarea sa cu intimații precum și confruntarea martorului cu cele două farmaciste. Văzând prevederile art.87 pr.pen. instanța de fond a apreciat ca inadmisibilă confruntarea numitului cu cele două farmaciste întrucât între declarațiile acestor persoane nu există contraziceri. petentului cu intimații este neconcludentă, iar în practică cu desăvârșire neauzită atunci când făptuitorul și victima au poziții contradictorii.
Instanța de fond a apreciat împreună cu procurorul că utilizarea cuvântului Ť. nu a fost făcută cu intenția de a-l jigni pe ci cu intenția de a desemna persoana de etnie rromă denumită astfel de majoritatea populației.
Față de cele arătate mai sus instanța de fond a respins ca neîntemeiată plângerea și a făcut aplicarea art.192 alin.2 pr.pen.
Împotriva sentinței penale nr.643 din data de 07.06.2007 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N a declarat recurs în termen legal petentul considerând-o nelegală și netemeinică solicitând admiterea recursului, casarea sentinței penale recurate și admiterea plângerii formulate așa cum a fost formulată, urmând a se dispune trimiterea cauzei la Parchet pentru redeschiderea cercetărilor și începerea urmăririi penale față de făptuitorii, și. (3)
În motivarea recursului (18) la care petentul a formulat ulterior precizări (27-30) acesta a învederat în esență, faptul că, instanța de fond prin soluția pronunțată nu a luat în considerare discriminarea la care a fost supus petentul având în vedere principiul egalității în drepturi a tuturor cetățenilor români indiferent de etnia acestora, însă petentul a înțeles să utilizeze cuvinte jignitoare la adresa magistraților, cuvinte ce nu pot fi reproduse. (3)
Ulterior la termenul de judecată din data de 24.10.2007 (18 și 27-30) petentul a depus la dosar precizări la recursul declarat învederând în esență că există excepția invocată în fața instanței de fond cu privire actele organului de urmărire penală precum și faptul că în mod greșit s-a apreciat că deși la adresa lui s-a folosit de repetate ori apelativul "Ť." acest aspect nu poate avea un caracter jignitor atât timp cât petentul aparține acestei etnii însă nu i s-a permis să probeze agresiunile psihice rămânând dovedită doar întrebuințarea repetată a apelativului "Ť." cu vădită conotație de jignire iar cu privire la depoziția numitului martor la întregul incident, acesta a fost audiat o singură dată fără a i se consemna toate susținerile ci numai în mod trunchiat, toate aceste aspecte confirmând susținerile petentului demonstrând astfel greșita aplicare a sancțiunii potrivit dispozițiilor 1811.pen. (27-30).
Tribunalul a constatat că recursul a fost promovat în termenul de 10 zile prevăzut de art.27811 alin.10 pr.pen. raportat la art.3853alin.1 pr.pen. termen ce a curs pentru petentul, de la pronunțarea soluției, conform art.3853alin.2 pr.pen. raportat la art.363 alin.3 pr.pen.(32)
Examinând recursul declarat de către recurentul împotriva sentinței penale nr.643 din data de 07.06.2007 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N, prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a motivelor invocate de către recurent și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul a reținut următoarele:
Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, dată în dosarul nr.962/P/2006, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de purtare abuzivă, incriminată de art.250 alin.1 pen. cu aplicarea art.13 pen. cât și sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de purtare abuzivă, incriminată de art.250 alin.3 pen. cu aplicarea art.13 pen. și aplicarea sancțiunii cu caracter administrativa amenzii în cuantum de 350 lei RON și neînceperea urmăririi penale față de acest învinuit sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de purtare abuzivă, incriminată de art.250 alin.2 pen. cu aplicarea art.13 pen. cât și față de numiții, și, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de purtare abuzivă, incriminată de art.250 alin.1,2,3 pen. cu aplicarea art.13 pen. ordonanță ce a fost menținută prin ordonanța prim-procurorului din data de 19 martie 2007, dată în dosarul nr.161/II/2/2007, prin respingerea plângerii formulate de petentul împotriva ordonanței procurorului din dosarul nr. 962/P/2006.
Excepția invocată în fața instanței de fond și reiterată în fața instanței de recurs cu privire actele organului de urmărire penală, urmează a se reține că aceasta a fost în mod corect soluționată de prima instanță, cu respectarea dispozițiile legale în materie, având în vedere că legiuitorul prin prevederile art.209 alin.411 lit."d" pr.pen. a prevăzut în mod clar dosarul de urmărire penală a fost preluat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj.(a se vedea fila nr.163 )
Potrivit art.17 pen. infracțiunea este fapta care prezintă pericol social, este săvârșită cu vinovăție și este prevăzută de legea penală.
Din cuprinsul dispozițiilor art.18 pen. a rezultat faptul că trăsătura esențială a infracțiunii de a fi o faptă ce prezintă pericol social se materializează prin două aspecte: prin faptă se aduce atingere unor valori sociale importante, arătate generic în art.1 pen. și prin faptul că prin sancționarea unei astfel de fapte este necesară aplicarea unei pedepse.
Trebuie să se facă distincție între pericolul social generic sau abstract apreciat de legiuitor în momentul înscrierii faptei periculoase în legea penală ca infracțiune și pericolul social concret apreciat de instanța de judecată cu ocazia judecării faptei și reflectat în sancțiunea penală aplicată.
Astfel, potrivit prevederilor art.18 pen. la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce precum și de persoana și conduita făptuitorului iar conform dispozițiilor art.181 pen. la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, interpretând și analizând în mod corect materialul probator administrat, respectiv: plângerea și declarațiile petentului (1,6-7,10-18,32-36, 38-42,73), certicatul medico legal nr.1672/I/a/341/28.03.2005 emis de către LM. C-N (19), declarațiile învinuiților: (2627, 76, 113-116), (28, 75, 124-125), (77, 128-129) și (74,126-127), fișa postului (119-120), declarațiile martorilor: (20-21), (24-25, 130-132), (22-23, 133-135) fișele de cazier judiciar a persoanelor împotriva cărora s-a formulat plângerea de către partea vătămată. (92-95), procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria - nr.-/27.03.2007 prin care petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 200 lei RON și care a recunoscut comiterea contravenției reținute în sarcina acestuia. (102)
Fără a relua argumentele în fapt și în drept temeinic și amănunțit redate în conținutul hotărârii atacate, argumente ce fundamentează legalitatea soluției procurorului și a primei instanțe, se impune a fi subliniată împrejurarea că procurorul tocmai în baza actului medico-legal existent la dosar, precum și ținând cont de pericolul social concret al infracțiunii, de persoana inculpatului și de lipsa antecedentelor penale, a aplicat învinuitului sancțiunea administrativă a amenzii în sumă de 350 RON iar cu privire la invocarea neaudierii ca martor a numitului (persoana care l-a însoțit pe petentul în farmacie, la momentul săvârșirii faptei) există la filele nr.20 și 21 din dosarul nr.7394/2005 al Judecătoriei Cluj -N declarația olografă a acestei persoane, dată la data de 26.08.2005 în fața polițistului, la scurtă vreme după incident, și care nu confirmă susținerile petentului ci dimpotrivă pe acelea ale învinuiților și ale celorlalte două martore oculare, respectiv: și, așa încât, nu există nici un motiv temeinic care să ateste că declarația martorului respectiv este neveridică și, nu în ultimul rând aspectele ce se referă atât la persoana și lipsa antecedentelor penale ale învinuiților, aceștia nefiind cunoscuți ca persoane cu astfel de antecedente.
Cu privire la solicitarea petentului de a se efectua confruntarea sa cu învinuiții precum și confruntarea martorului cu cele două farmaciste, instanța de fond în mod corect și just în temeiul art.87 pr.pen. a apreciat ca fiind inadmisibilă confruntarea numitului cu cele două farmaciste având în vedere că între declarațiile acestor persoane nu există contraziceri iar cu privire la confruntarea petentului cu învinuiții aceasta nu este concludentă, cu atât mai mult cu cât în practică este cu desăvârșire neutilizată atunci "când făptuitorul și victima au poziții contradictorii.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs petentul criticând soluția pronunțată pentru nelegalitate și netemeinicie.
Examinând recursul declarat în cauză de petent prin prisma dispozițiilor legale în materie Curtea reține următoarele.
Potrivit dispozițiilor art. 278/1 alin 10.C.P.P. hotărârea de respingere a plângerii ori cea de admitere poate fi atacată cu recurs de procuror, de persoana care a făcut plângerea, de persoana față de care s-a dispus neânceperea, scoaterea sau încetarea urmăririi penale precum și de orice persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate.
În cauză, împotriva hotărârii de respingere a plângerii formulate de petent acesta a declarat recurs la Tribunalul Cluj, recurs ce a fost soluționat prin decizia penală 578/2007, decizie definitivă. În consecință, promovarea de către petent a unei noi căi de atac intitulată de acesta "recurs" nefiind prevăzută de dispozițiile legale și având în vedere dispozițiile art. 385/15 pct. 1 lit. a apare C.P.P. ca inadmisibilă sens în care va fi respinsă.
În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. petentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de petentul domiciliat în T,-,.108, jud.C, împotriva deciziei penale nr.578/R din 14.11.2007 a Tribunalului Cluj.
Obligă pe petent să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 8 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - -
Red./MB/CA
16.01.2008 - 2 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Iuliana MoldovanJudecători:Iuliana Moldovan, Virgil Viorel Andreieș Maria
