Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 6/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIE PENALĂ Nr. 6/MF/
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurel Dublea
JUDECĂTOR 2: Dan Anton
JUDECĂTOR 3: Claudia Susanu
Grefier: - -
Ministerul Publica fost reprezentat prin procuror
La ordine fiind judecarea recursului penal, având ca obiect " menținere arest preventiv" promovat de către inculpatul recurent, fiul lui și, născut la data de 17 iunie 1986, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță I, împotriva încheierii de ședință din 13 ianuarie 2009, Tribunalului Iași pronunțată în dosarul penal nr-.
Conform disp.art.297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților, constatându-se că se prezintă inculpatul recurent, asistat de avocat ( apărător desemnat din oficiu).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare,și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Interpelat fiind inculpatul recurent dacă își menține recursul promovat, acesta răspunde că "DA".
Nemaifiind de formulat cereri, Curtea acordă cuvântul în susținerea recursului promovat de inculpatul recurent.
Avocat, pentru inculpatul recurent, având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursului, casarea încheierii atacată și, rejudecând cauza să se dispună judecarea inculpatului în stare de libertate până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare. Dacă inculpatul va fi găsit vinovat cu siguranță va răspunde în fața legii.
Inculpatul a susținut și susține și în momentul de față că nu se face vinovat pentru infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată. Acesta susține că nu a reținut acea minoră pentru prostituție și nu a obligat-o să practice prostituția. bani pe care inculpatul i-a primit de la partea vătămată, respectiv -, au fost primiți ca o plată pentru că a găzduit- Minora în vârstă de 13 ani, și astăzi se găsește tot prin oraș, practicând această profesie. Oficiul neachitat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, formulează concluzii de respingere a recursului formulat de inculpat ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică.
Temeiurile de fapt și de drept care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu s-au schimbat, subzistă și justifică în continuare menținerea acestei măsuri preventive.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită instanței să fie judecat în stare de libertate pentru a putea să-și dovedească nevinovăția.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunțare și deliberare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului penal de față.
Prin încheierea de ședință din 13 ianuarie 2009, în baza art. 300 ind. 2 Cod procedură penală raportat la art. 160 ind. b Cod procedură penală, a menținut arestarea preventivă a inculpatului, deținut în Penitenciarul Iași.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța a reținut următoarele:
Temeiurile care au determinat arestarea, respectiv cele prevăzute de dispozițiile art. 143 și art. 148 lit. "f" Cod procedură penală subzistă, nu s-au schimbat și impun în continuare privarea lor de libertate.
Astfel, din actele dosarului rezultă probe și indicii temeinice în sensul că inculpatul a săvârșit infracțiunile reținute în sarcina sa, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar față de natura acestor infracțiuni, de modalitatea de săvârșire și împrejurările concrete în care se presupune că s-a derulat activitatea infracțională, de urmările produse, s-a apreciat că subzistă temeiurile inițiale ce au determinat arestarea preventivă.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul care arată că nu există temeiuri ce să justifice în prezent menținerea măsurii preventive, nefiind dovedit faptul că el s-ar face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Curtea, verificând încheierea recurată și actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, conform art. 385 ind. 6 alin. ultim Cod procedură penală, constată că nu este fondat recursul de față.
Prin rechizitoriul întocmit de - Teritorial Iași, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea în concurs real a infracțiunilor de trafic de minori și participație improprie la furt calificat, fiind cercetat pentru faptul că, în perioada ianuarie -aprilie 2008 inculpatul a racolat-o, găzduit-o și determinat-o pe minora să întrețină raporturi sexuale cu diferite persoane de sex masculin contra unor sume de bani știind că victima este minoră, determinând-o să sustragă de la clienți bani și bunuri.
Procedând la verificarea legalității temeiniciei măsurii arestării preventive conform art. 300 ind. 2 Cod procedură penală, instanța a apreciat corect că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
În cadrul acestei verificări, instanța nu analizează vinovăția celui arestat ci doar existența unor probe sau indicii temeinice în sensul că persoana arestată ar fi comis faptele prevăzute de legea penală ce fac obiectul cercetării, coroborat cu întrunirea unuia din cazurile prevăzute de art. 148 Cod procedură penală.
Inculpatul a fost arestat preventiv în cursul urmăririi penale la data de 03.07.2008 prin încheierea nr. 58/03.07.2008 a Tribunalului Iași în temeiul art. 148 lit. "f" Cod procedură penală. Motivul arestării preventive inițiale constă în faptul că infracțiunile pentru care este cercetat sunt pedepsite de lege cu închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică.
Măsura arestării a fost dispusă, prelungită și menținută în cursul procesului penal, în fazele procesuale derulate în condiții de legalitate și temeinicie.
În luarea măsurii arestării preventive a inculpatului s-au avut în vedere: declarația și plângerea părții vătămate, declarațiile martorilor, referatul de evaluare psiho -socială a victimei, procesul -verbal de efectuare a percheziției domiciliare, declarațiile învinuitului, declarațiile inculpatului, probe care au condus la aprecierea îndeplinirii condițiilor impuse de art. 143 Cod procedură penală.
În cauză sunt întruni te atât prevederile art. 143 Cod procedură penală potrivit celor expuse anterior dar și cele ale art. 148 lit. "f" atât prin prisma cuantumului pedepselor prevăzute de norma de incriminare pentru faptele presupus a fi comise de inculpat cât și al pericolului pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a acestuia, circumscris gradului de pericol social concret semnificativ al faptelor, de rezonanța socială a acestui gen de fapte și de urmările produse.
Din evaluarea tuturor condițiilor legale menționate de normele invocate, în raport de situația în speță, în estimarea îndeplinirii lor, atât la luarea măsurii arestării preventive față de inculpat cât și a subzistenței lor ulterioare, Curtea apreciază că în cauză există în continuare indic ii temeinice că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat și că lăsarea lui în libertate continuă să prezinte pericol pentru ordinea publică, ca ordine socială și ordine de drept.
Sub aspectul actualității pericolului pentru ordinea publică, se constată că și la acest moment procesual este îndeplinită condiția pericolului concret pentru ordinea publică, relevat de impactul negativ pe care l-ar avea lăsarea în libertate a inculpatului, constând în sentimentul de insecuritate socială cu consecința pierderii încrederii în sistemul judiciar, slăbind autoritatea legii în sensul respectului față de aceasta, pe de o parte, și al fermității aplicării ei, pe de altă parte.
Motivele de critică sunt nefondate, poziția procesuală a inculpatului urmând a fi examinată în cursul procedurilor, pericolul concret pe care lăsarea în libertate a acestuia îl prezintă pentru ordinea publică fiind prevalent în evaluare, asupra măsurii preventive.
Pe cale de consecință, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală va fi respins ca nefondat recursul.
Văzând și dispozițiile art. 192 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 13.01.2009 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 250 lei, cheltuieli judiciare, din care 200 lei onorariu avocat oficiu, care va fi avansat din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.01.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
30.01.2009
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Aurel DubleaJudecători:Aurel Dublea, Dan Anton, Claudia Susanu
