Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 601/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 601
Ședința publică din data de 14.09.2009
PREȘEDINTE: Florentin Teișanu
JUDECĂTORI: Florentin Teișanu, Paul Mihai Frățilescu Ștefan
-
GREFIER -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și I, ns. la data de 14.12.1980, deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii de ședință din data de 27.08.2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care în baza art. 300/2 pr.penală rap. la art. 160/b pr.penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului și s-a menținut această măsură.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - inculpat, aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul arestat, după ce în prealabil a luat legătura cu acesta arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat, apreciind cauza în stare de judecată.
Curtea ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul - inculpat, arată că încheierea din data de 27.08.2009, pronunțată de Tribunalul Prahova este nelegală și netemeinică, în prezent nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, până la pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitivă și irevocabilă beneficiază de prezumția de nevinovăție, chiar dacă s-a reținut în sarcina sa disp. art. 148 lit. f pr.penală, nu există prejudiciu în cauză întrucât a fost prins în flagrant și nu poate influența martorii.
Mai arată că, la instanța de fond, respectiv Judecătoria Ploiești, acesta a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare însă merită oad oua șansă în sensul judecării sale în stare de libertate având în vedere și vârsta sa fragedă.
Față de toate acestea solicită instanței în principal, admiterea recursului, casarea încheierii atacate și revocarea măsurii arestării preventive iar în subsidiar înlocuirea acestei măsuri cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea cu aplicarea art. 145 pr.penală.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul pune concluzii de respingerea recursului declarat de inculpat ca fiind nefondat și menținerea încheierii atacate întrucât este legală și temeinică.
Consideră că, în mod corect a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului având în vedere că și în prezent subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acesteia, în cauză fiind respectate disp. art. 143, art. 146 și art. 148 lit.f pr.penală.
Mai arată că, există indicii temeinice că el este autorul infracțiunii pentru care instanța de fond a dispus condamnarea sa, fapta a fost comisă pe timp de noapte, prin efracție și anterior a fost condamnat pentru același gen de infracțiuni.
Totodată solicită instanței obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea din 27.08.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Prahovaa constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului și a dispus menținerea măsurii.
Pentru a dispune astfel s-a reținut că temeiurile ce au determinat arestarea nu s-au schimbat.
Referitor la pericolul concret pentru ordinea publică s-a precizat că acesta rezidă din împrejurările comiterii faptei, locul în care aceasta s-a săvârșit precum și de faptul că inculpatul este recidivist având numeroase antecedente penale pentru săvârșirea aceluiași gen de fapte, motiv pentru care s-a apreciat că cercetarea acestuia în stare de libertate ar crea un curent negativ în rândul cetățenilor privind la reacția organelor judiciare față de astfel de fapte.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea acestei căi de atac, recurentul a precizat că dorește să fie judecat în stare de libertate deoarece beneficiază de prezumția de nevinovăție nu există prejudiciu fiindcă a fost prins în flagrant și nu va influența martorii ce urmează a fi audiați pe parcursul procesului.
Examinând recursul formulat prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate cât și sub toate aspectele conform art. 3856alin.3 Curtea C.P.P. apreciază că această cale de atac este nefondată astfel cum se va arăta în continuare.
Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea din 26.04.2009 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr- reținându-se că la momentul respectiv erau indici temeinice că inculpatul în data de 25/26.04.2009, pe timp de noapte și prin efracție a pătruns în sediul Băncii Agricole, încercând să sustragă bunuri unde a fost prins în flagrant de organele de poliție. Cazul în baza căruia a fost arestat preventiv a fost cel prev. de art. 148 lit. f C.P.P. reținându-se referitor la pericolul concret pentru ordinea publică, împrejurările comiterii faptei, modalitatea în care aceasta a fost comisă cât și situația antecedentelor penale ale inculpatului.
Inculpatul a fost condamnat de către Judecătoria Ploiești pentru comiterea faptei mai sus menționate la o pedeapsă de 3 ani închisoare reținând că aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 20 rap.Cod Penal la art. 208-209 alin.1 lit. g și i cu Cod Penal aplic. art. 37 lit. b fiind Cod Penal totodată menținută starea de arest preventiv a acestuia.
Așa cum a apreciat Tribunalul Prahova, în calitate de instanță de apel, se constată din probatoriile administrate până în prezent că temeiurile ce au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu s-au schimbat ci, acestea subzistă motiv pentru care Curtea consideră că se impune în continuare cercetarea în stare privativă de libertate a inculpatului.
Pentru considerentele mai sus expuse, Curtea în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b p Cod Penal va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și disp. art. 192 alin.2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și I, ns. la data de 14 decembrie 1980, deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii de ședință din data de 27 august 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților, către Baroul d e Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 septembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Florentin Teișanu, Paul Mihai Frățilescu Ștefan
Grefier,
Red.
Tehnored.CD
4 ex./ 15.09.2009
nr- Judecătoria Ploiești
nr- Tribunalul Prahova
/
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Florentin TeișanuJudecători:Florentin Teișanu, Paul Mihai Frățilescu Ștefan
