Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 62/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.62/
Ședința publică din data de 01 februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valentin Iancu
JUDECĂTOR 2: Viorica Costea Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Maria Uzună
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință din data de 30 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă față de inculpat.
În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurentul inculpat - în stare de arest și asistat de avocat din oficiu - în baza împuternicirii avocațiale nr.602/2008 emisă de Baroul de Avocați
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.
Recurentul inculpat, prin apărător din oficiu, având cuvântul, precizează că își menține recursul declarat în cauză.
În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de disp.art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de disp.art.38513Cod procedură penală.
Avocat, apărător din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate cu consecința revocării măsurii arestării preventive și punerea acestuia în stare de libertate.
Apreciază că deși este îndeplinită una din condițiile disp.art.148 lit."f" Cod procedură penală referitoare la pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, condiția că lăsarea sa în stare de libertate prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, nu este îndeplinită.
Până la acest moment, nu s-a făcut în nici un fel dovada că inculpatul lăsat în stare de libertate, ar săvârși fapte penale sau că s-ar sustrage de la cercetarea judecătorească.
De asemenea, solicită a se observa că deși există la acest moment o hotărâre a judecătoriei, prin care acesta a fost condamnat pentru faptele deduse judecății, până la pronunțarea unei hotărâri definitive, inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Apreciază că în căile de atac, inculpatul poate fi judecat în stare de libertate și nu au apărut noi indicii temeinice care să determine menținerea măsurii arestării preventive a acestuia, iar perioada pe care a petrecut-o în stare de arest a avut o anume influență asupra lui și l-a făcut să constate gravitatea faptelor săvârșite și să își îndrepte conduita.
Procurorul, având cuvântul, solicită a se constata că inculpatul a fost condamnat de instanța de fond la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat din locuințe, în stare de recidivă, astfel încât, Tribunalul Constanța, sesizat cu apelul inculpatului a pronunțat o hotărâre legală și temeinică când a menținut măsura arestării preventive față de inculpat.
Solicită respingerea recursului ca nefondat.
Recurentul inculpat,având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său.
Instanța ia cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Împotriva încheierii de ședință din data de 30.01.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, prin care în baza art.160 alin.1 și alin.3 Cod procedură penală, raportat la art.3002Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive față de inculpatul - fiul lui și, născut la data de 16.06.1972, deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, a declarat recurs inculpatul.
Oral, apărătorul inculpatului, susține că până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, beneficiază de prezumția de nevinovăție, de aceea se impune ca în fața instanței de apel și de recurs, inculpatul să fie judecat în stare de libertate.
Din examinarea dispozițiilor art.148 lit."f" Cod procedură penală, constată a fi îndeplinită o singură cerință, respectiv cea privind pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, prevăzută de textul incriminator și pericolul cel prezintă inculpatul pentru ordinea publică, deoarece urmărirea penală a fost finalizată, iar inculpatul a fost condamnat de instanța de fond pentru fapte pentru care a fost trimis în judecată, astfel că nu se poate susține că se va sustrage de la judecată.
Verificând din oficiu, constată:
Inculpatul, a declarat apel împotriva sentinței penale nr.1661/06.12.2007 prin care a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare cu executare prin privare de libertate, iar potrivit disp.art.350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului.
Instanța de apel, examinând în conformitate cu disp. art.160 alin.1 și alin.3 Cod procedură penală, raportat la art.3002Cod procedură penală, legalitatea și temeinicia arestării preventive, constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă nu au încetat, de asemenea, existența unor temeiuri noi care să justifice revocarea măsurii arestării preventive, dispunând prin încheiere menținerea măsurii arestării preventive.
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt, reținându-se în sarcina sa, că prin efracție, a pătruns în apartamentul părții vătămate de unde a sustras bani.
Inculpatul nu se află pentru prima dată în conflict cu legea penală.
Față de faptul că, instanțele nu au avut elemente noi în baza cărora să aprecieze că temeiurile avute în vedere la momentul arestării preventive, au încetat, pedeapsa incriminată de textul de lege privind infracțiunea pentru care a fost judecat de instanța de fond, dar și modalitatea de realizare a laturii subiective a infracțiunii, nu pot fi detașate din contextul prevederilor art.148 lit."f" Cod procedură penală - atunci când se vorbește și de existența probelor, că lăsarea în libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică.
Ca atare, urmează a constata că instanța a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, urmând a respinge recursul declarat de inculpat ca nefondat.
Văzând și disp.art.192 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515ptc.1 lit."b" Cod de procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință din data de 30 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală, obligă pe recurent la 80 lei, reprezentând cheltuieli judiciare statului din care 40 lei reprezintă onorariu avocat oficiu, sumă ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01 februarie 2008.
PREȘEDINTE DE COMPLET, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Jud.apel;
Red.dec.Jud.
Tehnored.Gref.-/ 3 ex.
Data: 04.02.2008
Președinte:Valentin IancuJudecători:Valentin Iancu, Viorica Costea Grigorescu, Maria Uzună
