Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 625/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
- SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
DECIZIA NR.625
Ședința publică din data de 18 iulie 2008
PREȘEDINTE: Ion Stelian
JUDECĂTOR 2: Vasile Mărăcineanu
JUDECĂTOR 3: Ștefan Fieraru
GREFIER - - -
Ministerul publica fost reprezentat de procuror C, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul -, fiul lui și, născut la data de 12 martie 1978, în prezent deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva încheierii de ședință din data de 09 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care în baza art. 3002rap. la art. 160 alin.3 cod proc. penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului și s-a dispus menținerea acesteia.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat, personal, în stare de arest preventiv și asistat de avocat desemnat din oficiu, din cadrul Baroului P, conform împuternicirii avocațiale 4210/18.07.2008.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu acordul instanței, apărătorul din oficiu a luat legătura cu recurentul inculpat aflat în stare de arest preventiv.
Avocat, pentru recurentul inculpat și reprezentantul Ministerului Public, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Curtea, față de susținerile părților în sensul că nu mai au cereri de formulat în cauză, constată cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul acestora în dezbaterea recursului.
Apărător din oficiu, având cuvântul pentru recurentul inculpat, precizează că a declarat recurs împotriva încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Prahova în data de 9 iulie 2008, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, arată că în faza procesuală în care se află cauza, recurentul-inculpat beneficiază de prezumția de nevinovăție, până la pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitivă.
Mai mult de atât, trebuie avute în vedere anumite împrejurările care l-au determinat pe inculpat să comită infracțiunea, respectiv situația financiară precară a familiei sale, fiind căsătorit și având un copil minor în întreținere.
Așa cum rezultă din actele dosarului recurentul a recunoscut săvârșirea faptei, astfel că nu are cum să mai influențeze martorii ce urmează a fi audiați în cauză.
Pentru cele susținute, solicită admiterea recursului, casarea încheierii dată de Tribunalul Prahova și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive, în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvantul, formulează concluzii de respingere a recursului declarat de inculpatul ca nefondat și menținerea încheierii pronunțată de Tribunalul Prahova ca fiind legală și temenică, motivat de faptul că subzistă în continuare temeiurile care au fost avute în vedere de instanță la momentul luării măsurii arestării preventive, precum și la condamareai inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
Recurentul inculpat, având cuvântul personal, lasă la apreicerea instanței măsura ce se va dispune.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din 09 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahovas -a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului și s-a dispus menținerea acesteia, reținându-se că subzistă și în prezent temeiurile avute în vedere la luarea măsurii privative de libertate, infracțiunea comisă de inculpat fiind pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani și existând probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Impotriva acestei hotarâri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea căii de atac, judecarea sa în stare de libertate sau înlocuirea arestării preventive cu o altă măsură, a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
In motivarea orală a recursului, prin apărător din oficiu, s-a arătat că situația financiară precară a famieliei sale l-a determinat să comită infracțiunea pentru care a fost condamnat, că are un copil minor în întreținere și că nu poate influența aflarea adevărului în cauză, dat fiind faptul că a recunoscut săvârșirea faptei.
Curtea, examinând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a normelor legale incidente în cauză constată că recursul este nefondat, urmând ca în baza art. 38515alin.1 pct.1 lit.b cod proc. penală să-l respingă pentru următoarele considerente:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina nr.353/P/2008 din 3.03.2008 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată și în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art.208 -209 alin.1 lit.e, f, g, alin.2 lit.b cod penal, cu aplic. art.41 alin.2 cod penal (patru acte materiale) și art.37 lit.a cod penal, constând în aceea că în perioada 28.11.2007-14.02.2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la intervale scurte de timp, folosind același mod de operare, ziua sau după lăsarea întunericului, din loc public, sau dintr-un mijloc de transport în comun, a sustras, în mod repetat, sume de bani sau acte de identitate aparținând părților vătămate, G, și, cauzând un prejudiciu de aproximativ 20.000.000 lei ROL.
Prin ordonanța organelor de poliție din data de 18.02.2008 inculpatul a fost reținut pentru o perioadă de 24 ore, până la 19.02.2008, iar la aceeași dată fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.
Prin încheierea Judecătoriei Câmpina din 19.02.2008 s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 29 zile, până la data de 18.03.2008, în temeiul disp. art.148 lit.d și f cod proceduă penală, constatându-se că a perseverat pe calea infracțională comițând cu intenție, alte fapte de aceeași natură în cursul lunii februarie 2008 și de asemenea, pentru fapta săvârșită legea prevede pedepasa închisoarii mai mare de 4 ani, existând probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina iar după administrarea probatoriilor prin sentința penală nr.194 din 20 mai 2008 inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 17.06.2008, sub nr-.
La termenul de judecată din 9 iulie 2008 s-a verificat măsura arestării preventive a inculpatului, ocazie cu care în temeiul art.3002rap. la art.160bcod proc. penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a acestuia și în baza art.160balin.3 cod proc. penală s-a menținut această măsură.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate, Curtea constată că subzistă și în prezent temeiurile care au fost avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive a inculpatului, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Sub aspectul pericolului concret pentru ordinea publică urmează a se observa că aterior inculpatul a mai fost condamnat de cinci ori pentru comiterea infracțiunilor de tâlhărie și furt calificat iar după eliberarea din penitenciar la data de 23.10.2007 a mai săvârșit, așa cum s-a arătat mai sus, în perioada noiembrie 2007-februarie 2008, în repetate rânduri, infracțiuni de aceeași natură.
De altfel, în prezenta cauză inculpatul a fost cercetat și găsit vinovat de prima instanță- Judecătoria Câmpina - fiind condamnat la o pedeapsă de 5 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.
În raport de aceste considerente, Curtea apreciază că încheierea recurată este legală și temeinică sub toate aspectele, motiv pentru care în baza art.38515pct.1 lit. cod proc. penală recursul declarat de inculpat va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 cod proc. penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul -, fiul lui și, născut la data de 12 martie 1978, în prezent deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva încheierii de ședință din data de 09 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 70 lei cheltuieli judiciare către stat din care 40 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată in ședință publică astăzi, 18 iulie 2008.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red./Tehnored.
4 ex./22.07.2008
dos. fond - - Trib.
Jud. fond,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Ion StelianJudecători:Ion Stelian, Vasile Mărăcineanu, Ștefan Fieraru
