Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 666/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 666
Ședința publică de la data de 15 august 2008
PREȘEDINTE: Gabriela Diaconu
JUDECĂTOR 2: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 3: Paul Mihai
GREFIER -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul fiul lui și, născut la data de 18 ianuarie 1978 în prezent aflat în Penitenciarul Focșani împotriva încheierii din data de 07 august 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău în dosarul nr- prin care a fost menținută arestarea preventivă a acestuia.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul personal și asistat de apărătorul desemnat din oficiu din cadrul Baroului P, conform delegației nr. 4957/2008 aflată la fila 9 dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu acordul instanței, apărătorul desemnat din oficiu a luat legătura cu inculpatul arătând că acesta nu are cereri prealabile de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul arată că nu are alte cereri de formulat.
Curtea, luând act că nu sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu având cuvântul pentru inculpat arată că acesta a formulat recurs împotriva încheierii din data de 07 august 2008 prin care a fost menținută arestarea preventivă a acestuia.
Menționează că inculpatul este judecat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de disp. art. 20 rap. la art. 174 -176 lit. d cod penal dar până la rămânerea definitivă a hotărârii beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Față de starea de sănătate precară a acestuia dovedită cu acte medicale atașate la dosar solicită instanței admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond și înlocuirea măsurii cu aceea de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul arată că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor. A recunoscut inițial fapta de tentativă la tâlhărie dar după schimbarea încadrării juridice în cursul cercetării penale în infracțiunea de tentativă la infracțiunea de omor calificat nu a mai recunoscut comiterea faptei.
Față de concluziile raportului medico-legal în raport de fapta comisă, pune concluzii de respingere a recursului și menținerea încheierii pronunțată de instanța de fond.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt regretă fapta comisă, nu a avut intenția de a săvârși tentativa la infracțiunea de omor. Arată că are în întreținere un copil minor. Solicită admiterea recursului și pe fond judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea din 07 august 2008 Tribunalului Buzău, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de numitul prin încheierea nr.11 din 24 martie 2008 Judecătoriei Buzău, pronunțată în dosarul nr- și s-a dispus menținerea acesteia.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a precizat că inculpatul a fost arestat și trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prev.de art.192 alin.2 Cod penal și art.20 rap.la art.174 - 176 alin.1 lit.d Cod penal, reținându-se în fapt că în data de 22 martie 2008 fără drept a pătruns în locuința părții vătămate G în vârstă de 82 de ani, unde cu un cuțit a atacat-o în timp ce dormea, cerându-i banii, după care a lovit-o cu respectivul obiect, partea vătămată a opus rezistență, apărându-se cu mâinile și zgâriindu-l pe inculpat, care însă a continuat să-l lovească cu cuțitul, lăsându-l în cele din urmă culcat pe pat. S-a mai precizat că inculpatul a intrat în celelalte camere ale locuinței pentru a căuta bani, timp în care partea vătămată profitând de această împrejurare a ieșit din locuință și l-a anunțat despre cele întâmplate pe martorul.
De asemenea, s-a mai precizat că probatoriile administrate până în prezent, pun în evidență existența unor indicii temeinice care converg spre presupunerea rezonabilă că partea vătămată a comis faptele pentru care a fost trimis în judecată.
Cu privire la pericolul social, se arată că inculpatul a comis aceste fapte pe timp de noapte, sub influența băuturilor alcoolice asupra unei persoane în vârstă și care locuia singură, în stare de recidivă postexecutorie, el fiind anterior condamnat pentru infracțiuni de violare de domiciliu și viol.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea acestei căi de atac, a arătat inculpatul că dorește ca în continuare să fie cercetat în stare de libertate, deoarece afecțiunile de care suferă în prezent, dovedite cu actele medicale atașate la dosar, ar fi tratate mai bine în rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății și nu în regim de detenție, putând să se ocupe totodată de educarea și creșterea copilului său minor. De asemenea, a mai precizat că până la soluționarea definitivă a cauzei, beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Analizând recursul formulat, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate, cât și sub toate aspectele conform art.385/6 Cod procedură penală, Curtea apreciază că această cale de atac este nefondată, astfel cum se va arăta în continuare:
Inițial, inculpatul a fost cercetat sub aspectul infracțiunilor de violare de domiciliu și tâlhărie, motiv pentru care propunerea de arestare a fost efectuată către Judecătoria Buzău care a dispus această măsură, însă ulterior parchetul a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii de tâlhărie la tentativă la omor calificat, motiv pentru care prelungirea acestei măsuri și ulterior sesizarea în primă instanță s-au făcut către Tribunalul Buzău, care în prezent este și instanță de fond.
Sub aspectul legalității măsurii arestării preventive, se consideră că aceasta s-a dispus conform prevederilor legale ce reglementează lucrarea acestei măsuri preventive, întrucât în cauză există indicii temeinice din care să rezulte că inculpatul ar fi comis faptele pentru care este cercetat în prezenta cauză (privitor la încadrarea juridică, în acest moment nu se pot face discuții care să afecteze în vreun fel sau altul luarea acestei măsuri).
De asemenea și sub aspectul temeiniciei, în mod justificat a fost luată această măsură, ținându-se cont de circumstanțele personale ale inculpatului care este recidivist, a mai comis anterior infracțiuni cu violență (viol) și fapta pentru care este cercetat în prezent se presupune a fi săvârșită față de o persoană în vârstă de 82 de ani, care locuia singură în casă și pe care a lovit-o cu un cuțit în mai multe rânduri. Aceste din urmă aspecte, denotă că cercetarea în stare de libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Referitor la motivele de recurs, Curtea apreciază că existența unui copil minor pe care inculpatul l-ar avea în îngrijire, nu poate conduce instanța fără alte probe concrete din care să rezulte că acesta este singura persoană care se poate ocupa de creșterea și educația minorului la concluzia că ar putea fi cercetat în stare de libertate.
La dosarul cauzei există o constatare medico-legală a B( fila 106 ) dar care nu atestă decât loviturile și excoriațiile dobândite de către inculpat în urma incidentului cu partea vătămată. Neexistând alte acte medicale sau expertize din care să rezulte că în prezent inculpatul nu poate suporta regimul de detenție, Curtea consideră că sub acest aspect, motivele invocate de inculpat sunt nefondate.
Inculpatul a mai precizat că beneficiază de prezumția de nevinovăție, motiv pentru care s-ar impune cercetarea sa în stare de libertate, Curtea însă menționează că inculpatul se află în această situație numai preventiv față de probatoriile administrate până în prezent, astfel cum au fost mai sus descrise, motiv pentru care și din acest punct de vedere, recursul inculpatului este nefondat.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, se apreciază că încheierea Tribunalului Buzău este legală și temeinică, motiv pentru care recursul va fi respins ca nefondat, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul fiul lui și, născut la data de 18 ianuarie 1978 în prezent deținut în Penitenciarul Focșani împotriva încheierii din data de 07.08.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 80 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 40 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 august 2008.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red.TF
Tehnored.EV
4 ex./18.08.2008
dosar fond nr- Trib.
Judec. fond
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2008
Președinte:Gabriela DiaconuJudecători:Gabriela Diaconu, Florentin Teișanu, Paul Mihai