Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 68/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 68/MP
Ședința publică de la 10 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Iulian Năstase
JUDECĂTOR 2: Daniel Dinu
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier -
Cu participarea Ministerului Public prin
Procuror -
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpații și - ambii deținuți în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință din 7 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă.
În conformitate cu disp. art. 297 cod pr. penală, la apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat din oficiu în baza împuternicirii avocațiale nr. 4083/2009, emisă de Baroul Constanța și recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale de la dosarul cauzei, emisă de Baroul Constanța.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea disp. art. 176-181 cod pr. penală.
În conformitate cu disp. art. 318 cod pr. penală, președintele completului de judecată a verificat identitatea inculpaților recurenți și.
Recurenții inculpați și având pe rând cuvântul, arată că, își mențin recursurile declarate în cauză și sunt de acord cu apărătorii desemnați din oficiu.
În conformitate cu disp. art. 301 cod pr. penală, părțile prezente, arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, potrivit disp. art. 302 cod pr. penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511cod pr. penală, și acordă cuvântul pentru dezbateri, în ordinea prev. de art. 38513cod pr. penală.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, critică încheierea pronunțată de Tribunalul Constanța pentru nelegalitate și netemeinicie. Inculpatul este cercetat și condamnat printr-o hotărâre nedefinitivă, la pedeapsa închisorii de 2 ani și 6 luni cu executare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. El este arestat în cauză de peste 10 luni de zile și beneficiază de prezumția de nevinovăție, sens în care, până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, solicită judecarea acestuia în libertate. La Tribunalul Constanța, în apel, va proba în ce măsură a fost implicat în săvârșirea acestei infracțiuni. Solicită a se constata că, a fost sincer atât la urmărirea penală cât și în faza cercetării judecătorești, și are o familie bine organizată, care îl susține. Pentru motivele arătate, solicită în principal admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului Constanța și revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, critică încheierea pronunțată de Tribunalul Constanța pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului Constanța și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. Inculpatul se află la primul conflict cu legea penală, este beneficiar al prezumției de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitivă, iar la fila 67 din dosarul de urmărire penală, există un referat de evaluare în care se concluzionează că, inculpatul are perspective de reintegrare în societate. Apreciază că, lăsarea în libertate a inculpatului este cea mai bună soluție în acest moment.
Procurorul având cuvântul, solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați și menținerea încheierii Tribunalului Constanța ca legală și temeinică motivat de împrejurarea că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, nu au intervenit elemente noi care să justifice aplicarea unei alte măsuri preventive. Solicită a se avea în vedere natura infracțiunii, modalitatea in care au fost săvârșite faptele, natura bunurilor sustrase, precum și faptul că, inculpatul este cercetat și într-un alt dosar, pentru o faptă similară. Apreciază că, instanța de fond in mod corect a stabilit vinovăția inculpaților și a dispus condamnarea acestora. Solicită respingerea cererilor de înlocuire a măsurii arestării preventive a inculpaților cu măsura obligării acestora de a nu părăsi localitatea de domiciliu și să se constate că, pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, se impune menținerea în stare de arest preventiv a inculpaților.
Recurentul inculpat în ultimul cuvânt arată că, achiesează la concluziile apărătorului său și solicită judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul inculpat în ultimul cuvânt arată că, achiesează la concluziile apărătorului său și solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA:
Deliberând asupra recursurilor penale de față,
Constată că, prin încheierea de ședință data de 07.09.2009, Tribunalul Constanța, în baza art. 300 indice 2.proc.pen. rap. la art. 160 indice b alin.3 proc.pen. s-a menținut măsura arestării preventive inculpatului, în baza art.3002Cod.proc.pen. rap. la art.160 alin.3 Cod.proc.pen. și art.160 alin.3 Cod.proc.pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului si s-a respins, ca nefondată, cererea formulată de inculpatul, prin apărător, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.
Împotriva acestei încheierii au declarat recurs ambii inculpați, solicitând casarea acesteia iar în cadrul rejudecării, nemenținerea măsurii arestării preventive a celor doi inculpat, iar în subsidiar admiterea cererilor formulate de cei doi inculpați de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.
În dezvoltarea motivelor de recurs ale inculpatului s-a arătat că este arestat în cauză de peste 10 luni de zile și beneficiază de prezumția de nevinovăție, sens în care, până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, s-a solicitat judecarea acestuia în libertate; s-a solicitat a se constata că, a fost sincer atât la urmărirea penală cât și în faza cercetării judecătorești, și are o familie bine organizată, care îl susține, astfel că s-a solicitat revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
În dezvoltarea motivelor de recurs ale inculpatului s-a arătat că nculpatul se află la primul conflict cu legea penală, este beneficiar al prezumției de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitivă, iar la fila 67 din dosarul de urmărire penală, există un referat de evaluare în care se concluzionează că, inculpatul are perspective de reintegrare în societate și s-a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
În recurs nu s-au administrat mijloace materiale de probă.
Examinând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, instanța constată următoarele:
Prin încheierea nr. 134 din data de 19.12.2008 a Judecătoriei Constanța pronunțată în dosar nr- s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților și pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 al.1,2 lit. b,c,al.2/1 lit. a Cod penal, cu apl. art. 75 lit. c Cod penal, respectiv a trei infracțiuni de tâlhărie, respectiv art. 211 alin.1,2 lit. b, și al. 2/1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal, art. 211 alin.1,2 lit. b, și al. 2/1 lit. a Cod penal, art. 211 alin.2 lit.c Cod penal cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal.
Temeiul arestării preventive pentru fiecare dintre cei doi inculpați l-a constituit prevederile art. 148 lit. f proc.pen.
Curtea constată că mijloacele de probă administrate până în prezent în cauză și existente la dosar ( cum ar fi procesul verbal de depistare a celor doi inculpați de către organele de poliție, declarațiile părților vătămate, -, declarația martorilor, declarațiile inculpaților ), susțin concluzia existenței unor indicii temeinice în sensul comiterii de către inculpați de fapte prevăzute de legea penală și deci a temeiului prevăzut de art. 143 Cod proc.pen.
Curtea constată că în mod corect Tribunalul Constanțaa reținut existența și menținerea temeiului prevăzut de art. 148 lit. f Cod proc.pen. având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile cercetate constând în închisoare de 7 la 20 de ani, dar și pericolul social concret ce rezultă din modalitatea concretă de săvârșire a faptelor - prin aplicare de violențe, numărul faptelor, persoana fiecărui inculpat și împrejurarea că inculpatul minor mai este cercetat în prezent pentru săvârșirea unei tâlhării.
Temeiul existente la momentul luării măsurii arestării preventive subzistă și în prezent nemodificate, astfel că justifică în continuare privarea de libertate a celor doi inculpați, măsura preventivă de natură a asigura buna desfășurare a procesului penal.
Curtea constată că aspectele invocate în recurs de către cei doi inculpați nu justifică judecarea în stare de libertate a acestora, având în vedere că, deși minor, inculpatul este cercetat pentru săvârșirea a trei infracțiuni de tâlhărie iar inculpatul este cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie în stare de agravare prev. de aqrt. 75 lit. c pen.
Curtea mai are în vedere și faptul că instanța de fond a pronunțat o hotărâre de condamnare a celor doi inculpați la pedeapse privative de libertate în regim de detenție și că durata arestării preventive a acestor inculpați se circumscrie unei durate rezonabile a arestării preventive ( Hotărârea CEDO în cauza împotriva Austriei ), fiind îndeplinite exigențele art. 5 paragraf 1 lit. a din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale precum și cerințele art. 136 alin. 1.proc.pen.
Prin urmare, nefiind îndeplinite cerințele art. 139 alin. 1,2.proc.pen. Curtea constată că cererile celor doi inculpați de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă prev. de art. 145.proc.pen. a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu nu sunt temeinice.
Față de ansamblul considerentelor expuse, în baza art. 385 indice 15 pct. 1 lit. b proc.pen. tribunalul va respinge recursurile declarate de către cei doi inculpați și va menține încheierea recurată.
Conform art.192 alin.2 cod procedură penală, recurenții inculpați vor fi obligați la plata sumei de câte 200 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.
Conf. art.189 cod procedură penală, onorariile de câte 100 lei pt. av., respectiv pt. av. se vor plăti din fondurile
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit."b" cod procedură penală,
Respinge ca nefondate recursurile declarate de către recurenții inculpați ȘI - ambii deținuți în Penitenciarul Poarta Albă, județ C, împotriva încheierii de ședință din data de 07.09.2009 a Tribunalului Constanța pronunțată în dosar nr-.
Conform art.192 alin.2 cod procedură penală, obligă recurenții la plata sumei de câte 200 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.
Conf. art.189 cod procedură penală, onorariile de câte 100 lei pt. av., respectiv pt. av. se vor plăti din fondurile
Conform art.309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.09.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - -
-
GREFIER,
Jud. apel: /
Red.. Jud. -
Tehnodact. Gref.
2 ex./11.09.2009
Președinte:Dan Iulian NăstaseJudecători:Dan Iulian Năstase, Daniel Dinu, Maria
