Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 471/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 471/
Ședința publică de la 10 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Iulian Năstase
JUDECĂTOR 2: Daniel Dinu
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier -
Cu participarea Ministerului Public prin
Procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul -deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință din 3 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă.
În conformitate cu disp. art. 297 cod pr. penală, la apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul inculpat -, în stare de arest și asistat de avocat din oficiu în baza împuternicirii avocațiale nr. 4077/2009, emisă de Baroul Constanța.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea disp. art. 176-181 cod pr. penală.
În conformitate cu disp. art. 318 cod pr. penală, președintele completului de judecată a verificat identitatea inculpatului recurent -.
Recurentul inculpat - având cuvântul, arată că, își menține recursul declarat în cauză și este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu.
În conformitate cu disp. art. 301 cod pr. penală, părțile prezente, arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, potrivit disp. art. 302 cod pr. penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511cod pr. penală, și acordă cuvântul pentru dezbateri, în ordinea prev. de art. 38513cod pr. penală.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat -, critică încheierea pronunțată de Tribunalul Constanța pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând în principal admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului Constanța și revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului, cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. Solicită să se constate că, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă. Inculpatul este beneficiar al prezumției de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitivă, nu prezintă un pericol pentru ordinea publică, are un domiciliu stabil și un loc de muncă.
Procurorul având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de inculpat și menținerea încheierii Tribunalului Constanța ca legală și temeinică motivat de împrejurarea că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, nu au intervenit elemente noi care să justifice aplicarea unei alte măsuri preventive. Solicită a se avea în vedere natura infracțiunii, modalitatea in care a fost săvârșită fapta, rezonanța socială negativă în rândul comunității din care provine inculpatul. Solicită respingerea cererilor de revocare a măsurii arestării preventive și cea de înlocuire a măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării acestuia de a nu părăsi localitatea de domiciliu și să se constate că, pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, se impune menținerea în stare de arest preventiv a inculpatului.
Recurentul inculpat - în ultimul cuvânt arată că, solicită judecarea sa în stare de libertate, este nevinovat.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință din 3 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, a fost respinsă cererea formulată de inculpatul -, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
In temeiul art. 3002rap. la art. 160 Cod procedura penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului -.
În temeiul art. 189 C.P.P. s-a dispus avansarea din fondurile MJ către Baroul Constanțaa onorariului apărătorului din oficiu în sumă de 100 lei.
Pentru a pronunța această încheiere, Tribunalul Constanțaa reținut următoarele:
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma disp. art. 3002rap. la art. 160 Cod procedura penală instanța a constatat că, măsura arestării preventive a inculpatului a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale incidente în materie și că în continuare, se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive.
Din mijloacele de probă adminJ. în cursul urmăririi penale, rezultă presupunerea rezonabilă că, la data de 22.o7.2oo8, aflându-se cu turma de capre pe o solă de la marginea satului, comuna Comana, județul C, inculpatul a intrat în discuții contradictorii cu partea vătămată G - administratorul solei de teren - pe fondul cărora a asmuțit câinii pe acesta, care l-au imobilizat la sol, situație în care inculpatul i-a aplicat părții vătămate, mai multe lovituri, cauzându-i leziuni la nivel cranio - facial, cervical și toracal stânga, ce i-au pus viața în primejdie, prin insuficiență respiratorie acută consecutivă hemopneumotoraxului stâng, necesitând din punct de vedere medico-legal, 4o-45 zile de îngrijiri medicale.
Inculpatul, după exercitarea violențelor fizice, a deposedat partea vătămată de bijuterii și alte bunuri, precum și un cu bile marca "".
La data de 17/18.o8.2oo7, pe timp de noapte, inculpatul ar fi sustras din curtea locuinței părții vătămate, un număr de 2o plăci internită și 12 scânduri, în valoare de 6oo lei.
La data de 12.o4.2oo9, în jurul orelor 15-16,3o inculpatul,aflându-se în barul SC SRL din același sat,comuna Comana, ar fi provocat scandal public în sensul că a săvârșit acte și gesturi și s-a dedat la manifestări prin care a adus atingere bunurilor moravuri și a tulburat liniștea publică, ocazie cu care a exercitat violențe asupra numiților și. Totodată, - ar fi exercitat amenințări asupra agentului șef adj din cadrul Postului de Poliție Comana, care s-a deplasat la fața locului pentru aplanarea conflictului, însă l-a și lovit pe acesta, precum și autoturismul din dotarea postului de poliție.
Partea vătămată a sesizat lucrătorii de poliție ce s-au deplasat la fața locului, prin persoana agentului șef adj - ajutor șef Post Poliție Comana și a agentului șef principal - tehnician criminalist. În timp ce aceștia culegeau date privind comiterea faptei și intenționau să efectueze cercetarea la fața locului,au fost atacați de către inculpat. Acesta din urmă,la adresa celor doi lucrători de poliție,dar în special a agentului șef,a proferat cuvinte indecente, injurioase și amenințări cu moartea, pentru că și-au permis să efectueze cercetări, s-a năpustit asupra agentului șef, lovindu-l cu pumnii și picioarele în zona pieptului și a spatelui, interzicându-i să desfășoare activități de cercetare la fața locului.
Datorită atitudinii violente a inculpatului, lucrătorul de poliție a făcut uz de armă trăgând un foc în plan vertical cu respectarea prevederilor legale, ceea ce a făcut ca inculpatul să renunțe la acțiunea sa violentă, fiind de acord să-i însoțească pe cei doi polițiști la sediul postului de poliție.
Dar, imediat, se manifestă din nou violent, intenționând să smulgă o balustradă din apropierea barului, cu care să lovească pe cei doi polițiști.
De asemenea, a sărit cu picioarele pe mașinii cu care sosiseră lucrătorii de poliție și a lovit de mai multe ori cu pumnii în geamul autoturismului.
Astfel în raport de cele precizate anterior sunt subzistente disp. art. 143 după C.P.P. cum urmează:
Pentru fapta presupus comisă, din data de 22.07.2008, indiciile temeinice rezultă din declarațiile părții vătămate G -care l-a indicat pe inculpat drept autor - procesul verbal de recunoaștere a inculpatului de către partea vătămată, raportul de expertiză medico-legală nr. 53/LR/04.03.2008 emis de SML C din care rezultă că leziunile de la nivel cranio-facial, cervical și toracal stânga, i-au pus viața victimei în primejdie prin insuficiență respiratorie acută consecutivă hemopneumotoraxului stâng, necesitând din punct de vedere medico-legal 40-45 zile de îngrijiri medicale, depozițiile martorilor, care analizate coroborat,confirmă presupunerea rezonabilă,credibilă, că inculpatul a săvârșit acte materiale ce pot întruni conținutul constitutiv al infracțiunii de tentativă de omor, partea vătămată fiind
Pentru faptele din data de 12.04.2009 indiciile temeinice rezultă din declarațiile părților vătămate, certificatul medico-legal nr. 562/T/15.04.2009 emis de SML C, conform căruia a suferit leziuni traumatice care au necesitat 1-2 zile de îngrijiri medicale, rapoartele întocmite de agentul șef adjunct și agentul șef principal, procesul verbal de cercetare la fața locului, depozițiile martorilor Camer, a, Erdin.
Pentru fapta de furt din data de 17/18.08.2007, sunt relevante declarațiile părții vătămate și ale martorului Erdin, procesul verbal de percheziție domiciliară, din care rezultă că la locuința inculpatului au fost identificate plăci din internită asemănătoare celor sustrase de la partea vătămată.
De asemenea, în continuare rămâne incident cazul prev. de art. 148 alin. 1 lit. f pr. Pen. întrucât infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar prin lăsarea în libertate se creează un pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul concret pentru ordinea publică este determinat de modul și circumstanțele comiterii faptelor, valorile sociale lezate, rezonanța socială a acestui gen de fapte, care sunt de natură să creeze în rândul comunității, un sentiment de temere și insecuritate, care impune organelor judiciare să reacționeze prompt, inclusiv prin mijloacele procesual penale, pentru a asigura respectarea imperativului ordinii publice.
Fapta de tentativă de omor a adus o atingere gravă valorilor sociale care ocrotesc dreptul oricărei persoane la integritate fizică, iar prin faptele din data de 12.04.2009, au fost lezate valorile sociale privind respectul față de autoritățile statului și cele care urmăresc păstrarea unui climat de liniște în societate. Chiar dacă unele din faptele presupus comise se situează la un moment îndepărtat,în timp, pericolul concret pentru ordinea publică este evident și actual, deoarece inculpatul, potrivit probatoriului, a continuat să manifeste o atitudine violentă în relațiile cu alte persoane, în locuri publice, să persiste în a exercita acte de violență, inclusiv asupra unor reprezentanții ai autorității statului, acte ce pot știrbi din autoritatea acestora, să repete activitatea infracțională.
Luarea măsurii arestării preventive corespunde și scopului acestei măsuri, astfel cum este reglementat de art. 136 Cod pr. penală, urmărindu-se asigurarea unei bune desfășurări a procesului penal -printr-o bună administrare a probelor în acuzare și în apărare și a altor probe pe care instanța le va considera necesare-evitarea denaturării probelor, cunoscând poziția procesuală a inculpatului și faptul că acesta contestă depozițiile martorilor - împiedicarea sustragerii de la judecată ori executarea pedepsei, dacă că va fi găsit vinovat.
Tribunalul a reținut că, în raport de cele precizate anterior că măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea prevederilor legale și că temeiurile care au justificat arestarea subzistă, cel puțin la acest moment procesual când cercetarea judecătorească nefiind începută, nu au intervenit elemente noi în favoarea inculpatului și impun în continuare, privarea de libertate a inculpatului.
S-a constatat că, nu au intervenit împrejurări care să aducă modificări temeiurilor arestării preventive, cererea de înlocuire cu obligarea de a nu părăsi localitatea, urmând a fi respinsă ca nefondată.
Impotriva acestei încheieri a formulat recurs, fără a-l motiva în scris, inculpatul -, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
În concluziile dezvoltate oral în fața instanței de recurs, inculpatul, prin apărător, a arătat generic că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă, iar inculpatul este beneficiar al prezumției de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitivă, nu prezintă un pericol pentru ordinea publică și are un domiciliu stabil și un loc de muncă.
Curtea, examinand încheierea atacata, in raport de actele și lucrarile dosarului dar si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, conform disp.art. 385/6 al.3. C.P.P. constata ca recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmeaza a fi expuse.
cu soluționarea cauzei, până la termenul de judecată în fond, în baza art. 3002Cod procedură penală, instanța este datoare să verifice legalitatea și temeinicia arestării preventive în termen de 60 de zile de la ultima verificare efectuată în cauză de către instanța de fond.
Conform art. art.160 alin.(3) Cod procedură penală, când instanța constată că temeiurile care au stat la baza arestării impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, se menține arestarea preventivă.
Potrivit art.5 pct.1 lit.c) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, inculpatul a fost, inițial arestat în vederea aducerii în fața autorităților judiciare competente, existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune.
Ulterior, măsura arestării a fost menținută pe baza indiciilor și probelor din care rezulta presupunerea rezonabilă că inculpatul este autorul infracțiunilor cercetate, a gravității infracțiunii generate de natura acesteia și a reacției publicului față de acestea, a evitării riscului exercitării de presiuni de către inculpat asupra părților vătămate și a martorilor.
Pronunțând menținerea arestării preventive, față de probele aflate la dosar până în acest moment, de starea de insecuritate care s-ar crea în comunitate, în cazul în care inculpatul, bănuit a fi comis mai multe infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social, ar fi judecat în stare de libertate, pentru a proteja ordinea publică, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării nu au încetat și impun în continuare privarea sa de libertate.
Măsura arestării preventive se justifică în continuare, fără a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpatul până la rămânerea definitivă a hotărârii, deoarece a fost luată pe baza presupunerii rezonabile, în sensul comiterii unor infracțiuni, nu tinde să reprezinte o executare anticipată a pedepsei, durata nedepășind, la acest moment procesual, caracterul rezonabil, de la data arestării trecând 8 luni, având în vedere și complexitatea cauzei.
Cum, în intervalul scurs de la luarea măsurii arestării preventive nu au apărut date noi care să justifice revocarea sau înlocuirea cu o măsură mai puțin restrictivă de libertate și, câtă vreme recurentul nu a invocat și depus probe directe și concludente care să ateste o altă situație de fapt decât cea care rezultă din actele dosarului, așa cum a fost expusă mai sus, curtea constată că incheierea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică si, în baza art. 385/15 pct. 1 lit.b C.P.P. urmeaza sa respinga recursul, ca nefondat.
In conformitate cu prevederile art. 192 al.2 tribunalul C.P.P. va obliga recurentul la 140 lei cheltuieli judiciare catre stat, din care 100 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit."b" cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul -deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință din 3 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.
În conformitate cu prevederile art.192 alin.2 cod procedură penală, obligă recurentul la 140 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.09.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - -
-
GREFIER,
Jud. fond:
Red.. Jud. -
Tehnodact. Gref.
2 ex./11.09.2009
Președinte:Dan Iulian NăstaseJudecători:Dan Iulian Năstase, Daniel Dinu, Maria