Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 7/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 7/MP
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 2: Viorica Costea Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Spital Penitenciar Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință din data de 12 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.
În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă:
- recurentul inculpat - în stare de arest și asistat de avocat din oficiu - în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul instanței de fond.
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.
În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Avocat, apărător din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând, să se dispună judecarea inculpatului în stare de libertate întrucât stadiul procesual este avansat iar acesta prin punerea sa în libertate nu va putea influența martori.
Solicită a se avea în vedere faptul că a fost cooperant la instanța de fond, și reținerea circumstanțelor personale - căsătorit, 1 copil minor.
Precizează că acesta a avut o poziție sinceră, a recunoscut faptele comise și le regretă, nu are antecedente penale.
Procurorul,având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a încheierii recurate, încheiere care a verificat circumstanțele reale ale faptei, mijloacele de probă administrate în cauză, faptul că acesta nu este la primul conflict cu legea penală, care chiar dacă nu este recidivist, a mai săvârșit fapte penale.
Solicită a se avea în vedere că temeiurile care au stat inițial la baza luării măsurii arestării preventive, nu s-au schimbat, ele subzistă.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt cu privire la recursul declarat, precizează că nu are nimic de spus, a intrat în casa părții vătămate de foame.
Instanța ia cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată că, prin încheierea de ședință din data de 12 ianuarie 2009, pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Constanța, în baza art.3002Cod.proc.pen. rap. la art.160 alin.3 Cod.proc.pen.
A menținut măsura arestării preventive luată față de inculpatul-fiul lui si, născut la data de 11.10.1989, deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul
S-a comunicat locului de deținere.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu si tâlhărie, prev. de art.192 alin.2 cod penal si art.211 al.1 si al.2 ind.1 lit.a, cod penal, retinându- se în sarcina acestuia că împreună cu inculpatul, la data de 27.06.2008, au pătruns în locuinta părtii vătămate, situată pe B-dul. -, nr.37, fără avea acordul acesteia, și, prin violentă, au deposedat-o de un inel din aur.
Analizând actele și lucrările dosarului considerăm că măsura arestării preventive a inculpatului a fost luată în condiții de legalitate și temeinicie, cu respectarea dispozițiilor art.143 și art.148 Cod procedură penală.
Apreciem că și la acest moment sunt indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis o faptă penală, indicii care se regăsesc în probele administrate până în prezent în cauză.
De asemenea, subzistă temeiul avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive, ținând cont atât de circumstanțele personale ale inculpatului, care a mai fost cercetat penal, cât și de circumstanțele reale în care se reține că ar fi fost comisă fapta, fiind vorba de pătrunderea fără drept într.o locuintă unde în scopul sustragerii de măsuri exercitat violente asupra părtii vătămate. Se are în vedere și gradul sporit de pericol social al infracțiunii determinat de natura acesteia, de urmările produse, de rezonanța socială a acestui gen de fapte penale.
Prin urmare, având în vedere și dispozițiile art.136 Cod.proc.pen. apreciem că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului si pe cale de consecință se va menține măsura arestării preventive luată fată de acesta.
În termen legal, împotriva încheierii din data de 12 ianuarie 2009 Tribunalului Constanța, a declarat recurs inculpatul, fără a-l motiva în scris.
În susținerea orală, recurentul prin apărător din oficiu, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând, să se dispună judecarea inculpatului în stare de libertate raportat la stadiul avansat al procesului și la poziția sinceră a inculpatului care a recunoscut și regretat faptele comise.
Verificând legalitatea și temeinicia încheierii recurate, în raport de criticile aduse și din oficiu, curtea constată că recursul declarat de inculpatul, este nefondat pentru următoarele considerente:
Din actele dosarului rezultă că, prin sentința penală nr.1307 din data de 28 noiembrie 2008, pronunțată în dosarul penal nr-, Judecătoria Constanțal -a condamnat pe inculpat la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare.
Potrivit art.3002Cod procedură penală raportat la art.160 alin.3 Cod procedură penală, în cursul judecății, instanța verificând legalitatea arestării, când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii subzistă și impun în continuare privarea de libertate, dispune menținerea stării de arest.
În cauză, având în vedere că există indicii temeinice, așa cum sunt definite în art.143 alin.ultim Cod procedură penală, Tribunalul Constanțaa reținut corect că subzistă temeiul art.148 lit."f" din același cod, care justifică menținerea stării de arest.
Așa fiind, având în vedere că încheierea recurată este legală și temeinică, curtea în temeiul art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul - deținut în Spital Penitenciar Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință din data de 12 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală,
Obligă recurentul la 150 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei, onorariu avocat oficiu - se decontează din fondul Ministerului Justiției către Baroul d e Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red.dec.Jud.
Tehnored.Gref./ 2 ex.
Data: 20.10.2009
Președinte:Zoița FranguJudecători:Zoița Frangu, Viorica Costea Grigorescu, Maria
