Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 701/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică de la 29 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 2: Aurel Dublea
JUDECĂTOR 3: Dan Anton
Grefier - -
DECIZIA PENALĂ Nr. 701
Ministerul Public reprezentat de procuror
La ordine fiind judecarea recursului penal formulat de inculpatul deținut în Penitenciarul Iași, împotriva încheierii de ședință din 11.12.2008 a Tribunalului Iași, prin care s-a dispus menținerea măsurii de arest preventiv luată față de acesta.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent în stare de arest preventiv asistat de av.,apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Interpelat fiind, inculpatul învederează instanței că menține recursul formulat și că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av., pentru inculpat, solicită admiterea recursului și judecarea inculpatului în stare de libertate, arătând că acesta se află în stare de arest preventiv de un an și două luni, fiind depășit termenul rezonabil stabilit de dispozițiile CEDO. Solicită a se avea în vedere că celălalt inculpat din prezenta cauză este liber și că pentru egalitate de tratament se impune judecarea inculpatului în stare de libertate. Probele administrate până în prezent nu conturează vinovăția inculpatului, arestarea acestuia fiind ca urmare a unor denunțuri și nici nu demonstrează că inculpatul ar constitui un pericol concret pentru ordinea publică. În cauză urmează a fi audiați martori, care sunt plecați din țară, iar cercetarea judecătorească ar putea mult timp din motive neimputabile inculpatului. Inculpatul are o situați familială deosebită, după ce a fost arestat preventiv, soția sa, care nu are nici un fel de venituri, a născut un copil pe care inculpatul l-a văzut doar în fotografii. Pentru toate aceste motive, solicită admiterea recursului și judecarea inculpatului în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public arată că încheierea recurată este legală și temeinică, instanța de fond apreciind corect probele administrate în cauză, motiv pentru care pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținerea măsurii de arest preventiv față de inculpatul, subzistând și la acest moment temeiurile inițiale avute în vedere la luarea acestei măsuri.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită să i se acorde o șansă și să fie judecat în stare de libertate, deoarece nu prezintă pericol pentru ordinea publică și având în vedere că celălalt inculpat din prezenta cauză este liber.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin încheierea de ședință din 11.12.2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr- s-a dispus în baza art. 3002Cod procedură penală, raportat la art. 160 indice "b" alineat 3 Cod procedură penală menținerea stării de arest a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 07.08.1982, domiciliat în comuna, bloc 38,. A, parter,. 4, județul I, în prezent deținut în Penitenciarul Iași, sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 83/U/17.11.2007 emis de Tribunalul Iași.
Totodată, s-a constatat a fi legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului.
În motivarea încheierii s-a subliniat că analizând și evaluând materialul probator existent la dosar, prin prisma temeiurilor avute în vedere la arestare, s-a constatat că de la momentul arestării preventive a inculpatului și până în prezent, în cauză nu au apărut elemente noi, care să justifice aprecierea că temeiurile arestării inițiale au încetat, sau că eventual s-au schimbat.
Totodată, prima instanță a constatat că nu au apărut aspecte noi care să contureze opinia că nu s-ar mai justifica privarea de libertate a inculpatului.
S-a mai arătat că materialul probator administrat ulterior arestării inculpatului, confirmă odată în plus existența temeiurilor care au fost avute în vedere la arestarea preventivă a acestuia.
S-a subliniat că pericolul social pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului rezultă din analiza coroborată a următoarelor mijloace de probă existente la dosar: natura relațiilor sociale pretins lezate, gravitatea sporită a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, întinderea în timp și spațiu a activității ilicite, modalitatea concretă în care se presupune că au fost comise faptele și urmările produse.
Față de toate aceste considerente, prima instanță a constatat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului, există și în prezent și că ele impun și în continuare privarea acestuia de libertate.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen inculpatul, invocând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii.
Motivându-și recursul, inculpatul a susținut că este arestat preventiv de 1 an și 2 luni și că apreciază că s-a depășit acel "termen rezonabil" în care trebuia soluționată cauza.
A mai precizat inculpatul că ceilalți participanți la săvârșirea infracțiunilor, respectiv A și - sunt judecați în stare de libertate și pentru egalitate de tratament, este normal și firesc să nu-i mai fie menținută starea de arest preventiv.
Inculpatul a mai arătat că soția sa nu este încadrată în muncă, nu are nici un venit și după arestarea sa a născut un care are vârsta de 8 luni și pe care l-a văzut numai în fotografii.
A solicitat reaprecierea materialului probator administrat, casarea încheierii recurate și judecarea în stare de libertate.
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, constată că încheierea recurată este legală și temeinică.
Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul -Biroul Teritorial Iași pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri; introducerea în țară, fără drept a unor droguri de risc; deținerea de droguri pentru consum propriu și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, fapte prev. de art.: 2 alin. 1 din Legea 143/2000 modificată și completată prin Legea 522/2004; art. 26 Cod penal, raportat la art. 3 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, modificată și completată prin Legea 522/2004; art. 4 alin. 1 din Legea 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 8 din Legea 39/2003 constând în aceea că în perioada iulie -noiembrie 2007, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale a comis acțiuni distincte de comercializare de droguri de risc; în luna octombrie 2007 contribuit cu suma de 300 Euro pentru cumpărarea și introducerea în țară a unei cantități de droguri de risc; în cursul perioadei iulie -noiembrie 2007 deținut în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, cantități nedeterminate de rezină de canabis pentru consum propriu, iar în cursul anului 2006 s-a asociat cu alți făptuitori, în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri.
Inculpatul a fost arestat preventiv la data de 07.11.2007, măsură ce a fost prelungită succesiv și apoi menținută de către instanța de judecată.
Materialul probator administrat în cursul cercetării judecătorești îndreptățește aprecierea primei instanțe, potrivit căreia, temeiurile care au determinat arestarea preventivă, impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Măsura arestării preventive presupune o restrângere a libertății persoanei, permisă de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în scopul bunei desfășurări a procesului penal, subsumată însă respectării riguroase a garanțiilor procesuale recunoscute persoanelor acuzate.
Analiza circumstanțelor concrete ale prezentei cauze, conduce la concluzia conformității lor cu criteriile stabilite de CEDO, în justificarea menținerii stării de arest preventiv.
Gradul ridicat de complexitate a cauzei și care este dat de natura infracțiunilor presupus a fi săvârșite de inculpat, de numărul persoanelor implicate, de necesitatea administrării nemijlocite a tuturor mijloacelor de probă, apreciate a fi utile și necesare, conduc la concluzia că nu a fost depășit acel "termen rezonabil", în cauză nefiind încălcate disp. art. 5 din CEDO și nici dispozițiile constituționale ce reglementează libertatea persoanei.
Pe cale de consecință critica formulată de inculpat, în motivarea recursului, este nefondată.
Nici susținerea inculpatului potrivit căreia nu ar fi beneficiat de același tratament juridic ca și ceilalți, participanți la săvârșirea faptei, nu este justificată.
În alegerea măsurii preventive, instanța a avut în vedere disp. art. 136 Cod procedură penală și a apreciat că în această fază procesuală se impune a fi păstrată și menținută măsura arestării preventive, doar față de inculpatul.
În luarea unei măsuri preventive, instanța apreciază de la caz la caz, oportunitatea luării uneia sau alteia dintre măsurile preventive având în vedere participația concretă la săvârșirea faptelor, natura relațiilor sociale lezate, perseverența infracțională dovedită, pericolul social concret creat pentru ordinea publică, precum și poziția procesuală a inculpatului.
Circumstanțele personale invocate de inculpat în favoarea sa, vor fi avute în vedere la soluționarea pe fond a cauzei, în situația în care se va reține vinovăția inculpatului.
Fiind verificată legalitatea și temeinicia încheierii, urmează ca în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală să fie respins ca nefondat recursul promovat de inculpatul.
Văzând și dispozițiile articolului 192 alin. 2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 11.12.2008 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul la plata sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUJDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
30.12.2008
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Otilia SusanuJudecători:Otilia Susanu, Aurel Dublea, Dan Anton