Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 722/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE DE FAMILIE ȘI CU MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA NR.722

Ședința publică din data de 10 septembrie 2008,

PREȘEDINTE: Gabriela Diaconu

JUDECĂTOR 2: Ștefana Anghel

JUDECĂTOR 3: Georgescu Cristina

Grefier: - -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror,din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 03.04.1980 în comuna, județul P, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești, împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu data de 04.09.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care în baza art.3001pr.penală rap. la art.160 pr.penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, fiul lui și, născut la 03.04.1980 și, fiul lui și, născut la 20.05.1981, iar în temeiul art.3001alin.3 p s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat în stare de deținere, asistat din oficiu de avocat potrivit împuternicirii avocațiale nr. 7010/2008 emisă de Baroului

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, declară că nu are cereri de formulat.

Reprezentantul Ministerului Public declară că nu are cereri de formulat.

Se ia act de declarațiile părților, se constată terminată cercetarea judecătorească și se acordă cuvântul în susținerea recursului.

Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat critică încheierea de ședință din data de 4.09.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova prin care în baza art.3001pr.penală rap. la art.160 pr.penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, iar în temeiul art.3001alin.3 p s-a menținut arestarea preventivă a acestuia, întrucât, în opinia inculpatului nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la momentul privării de libertate. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și pe fond revocarea măsurii arestării preventive și înlocuirea acesteia cu o măsură neprivativă de libertate, respectiv una dintre cele prevăzute la art.145 Urmează C.P.P. ca instanța de control judiciar, să aibă în vedere,atunci când va delibera, faptul că inculpatul se află la prima abatere iar situația familială este deosebită. Instanța de fond l-a condamnat prin sentința 132/07.07.2008 la o pedeapsă de 3 ani și 8 luni închisoare, iar în prezent dosarul se află pe rolul Tribunalului Prahova pentru soluționarea apelului. Consideră că până la soluționarea definitivă a cauzei, inculpatul poate fi judecat în stare de libertate.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpat împotriva încheierii de ședință din data de 4 sept.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, hotărârea fiind legală și temeinică. Instanța de fond a reținut corect că se justifică menținerea stării de arest și că subzistă temeiul avut în vedere la momentul privării de libertate, inculpatul fiind trimis în judecată și condamnat de instanța de fond la o pedeapsă de 3 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă calificată. S-a avut în vedere gravitatea faptei comise care rezultă din modul de operare al inculpatului, pe timp de noapte, împreună cu mai multe persoane, prin efracție și prin exercitarea de amenințări și acte de violență asupra părții vătămate.

Recurentul inculpat personal având cuvântul, declară că lasă la aprecierea instanței modul în care va fi soluționat recursul său.

CURTEA:

Asupra recursului penal de față constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 04.09.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr-, în baza art.3001pr.penală rap. la art.160bpr.penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, fiul lui și, născut la 03.04.1980 și, fiul lui și, născut la 20.05.1981, iar în temeiul art.3001alin.3 p s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților.

În baza disp. art.192 alin.3 p s-a dispus ca cheltuielile judiciare avansate de stat să rămână în sarcina acestuia.

Pentru dispune astfel, instanța de apel a reținut că inculpatul a fost condamnat de Judecătoria Vălenii d Munte, prin sentința penală nr. 132/07.07.2008 la pedeapsa de 3 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă calificată, prev. și ped. de disp. art. 211, constând în aceea că în noaptea de 29/30.10.2007 împreună cu, A, prin exercitarea de violență asupra numitului, paznic al SC SRL, aau sustras bunuri din incinta acesteia, în valoare totală de 10.850 lei.

Tribunalul Prahovaa mai constatat că verificând legalitatea măsurii arestării preventive și a menținerii acesteia, în condițiile art.3001cod pr.penală, aceasta a fost luată cu respectarea cerințelor prev. de art.143 și art.148 lit.f p, la data de 15.11.2007.

A mai arătat instanța de apel că la luarea și menținerea măsurii au fost respectate dispozițiile procedurale în materie, respectiv pericolul social ridicat al faptei, starea de pericol pentru ordinea publică

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul susținând că este netemeinică și nelegală, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la momentul privării de libertate.

A solicitat ca instanța de control judiciar, să aibă în vedere la pronunțarea deciziei, faptul că inculpatul se află la prima abatere, iar situația familială este deosebită, urmând ca până la soluționarea definitivă a cauzei să fie judecat în stare de libertate.

In final, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și pe fond revocarea măsurii arestării preventive și înlocuirea acesteia cu o măsură neprivativă de libertate, respectiv una dintre cele prevăzute la art.145 C.P.P.

Curtea, examinând încheierea recurată în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, și ținând seama de dispozițiile legale în materie, art.300/1 p, art.160/b al.1 și 3 p și art.385/6 alin. ultim p, constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare:

Inculpatul a fost arestat preventiv la data de 15.11.2007 în temeiul disp.art. 148 lit.f p, măsura fiind menținută pe parcursul judecării cauzei la instanța de fond.

Prin sentința penală nr. 132/7.07.2008, Judecătoria Vălenii d Muntea dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 3 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. si ped. de art. 211 al.1,2 lit. și al.2/1 lit. a cu aplic. art. 74 al.1 lit. c rap la art. 76 lit. b, menținându-se totodată starea de arest a acestuia.

Investit cu soluționarea apelului declarat de inculpat, Tribunalul Prahova în baza disp.art.300/1 p raportat la disp.art.160/b p constatat legalitatea si temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, iar în temeiul art. 300/1 al.3 s C.P.P.-a menținut arestarea preventivă a acestuia, soluție justificată în opinia curții, întrucât temeiurile care au stat la baza luării inițiale a acestei măsuri subzistă și în continuare și impun privarea acestuia de libertate.

Astfel, in mod justificat instanța de fond în baza probatoriilor administrate până la această dată, a constatat că sunt întrunite cerințele prevăzute atât de art. 143, cât si cele prev. de art. 148 lit. f C.P.P. în sensul că există indicii temeinice din care rezultă că inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani si că lăsarea in libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având in vedere gravitatea faptei comise, care rezultă din modul de operare a inculpatului, pe timp de noapte, împreună cu mai multe persoane, prin efracție si prin exercitarea de amenințări si acte de violență asupra părții vătămate, aceasta suferind, în urma săvârșirii faptei de către inculpat, leziuni ce au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Cu privire la susținerea recurentului inculpat în sensul că in prezent nu mai subzistă temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive împotriva sa, curtea o apreciază ca fiind neîntemeiată.

Neîntemeiate sunt si celelalte critici privitoare la faptul că inculpatul se află la prima abatere, iar situația familială este deosebită, aceste situații avându-se in vedere de instanța de fond la individualizarea pedepsei.

Față de aceste considerente, curtea apreciază că în mod corect instanța de fond a constatat legalitatea si temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului si menținut această măsură, iar recursul inculpatului urmează să fie respins ca nefondat, conform art.385/15 pct.1 lit.b

C.P.P.

Văzând și disp.art.192

C.P.P.

PENTTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 03 aprilie 1980, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva încheierii de ședință din data de 04.09.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova.

Obligă recurentul la 60 lei cheltuieli judiciare către stat din care 40 lei onorariu apărător oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10.09.2008.

Președinte, Judecători,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red. GC/

4 ex/12.09.2008

f-- Jud. V de

jud. fond

dosar apel -- Tb.

jud. apel -

Operator de date cu caracter personal

Nr. Notificare 3113/2006

Președinte:Gabriela Diaconu
Judecători:Gabriela Diaconu, Ștefana Anghel, Georgescu Cristina

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 722/2008. Curtea de Apel Ploiesti