Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 743/2009. Curtea de Apel Pitesti

Dosar nr-. operator de date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.743/

Ședința publică din 09 decembrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Gheorghe Diaconu dr. G -, Președinte instanță

JUDECĂTOR 2: Marius Gabriel Săndulescu

JUDECĂTOR 3: Marius

Grefier:

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat prin

Procuror:

S-a luat în examinare, recursul declarat de inculpat fiul lui și, născut la data de 12 septembrie 1982, în prezent aflată în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 26 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurenta inculpată -a, în stare de arest și asistată de avocat, care substituie pe avocat, desemnată din oficiu pentru aceasta conform delegației avocațiale nr. 4786/2009, depusă la dosar.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se depun la dosar delegații avocațiale din partea avocatului.

În baza dispozițiilor art. 172 alin. 7 din Codul d e procedură penală, apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, ia legătura cu acesta, aflat în stare de arest.

Părțile prezente și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri.

Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursului, acordând părților prezente cuvântul asupra acestuia.

Avocat, care substituie pe avocat pentru recurentă solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond revocarea măsurii arestului preventiv. Solicită aceasta deoarece din probele administrate nu rezultă că inculpata ar fi săvârșit fapta. Și nici din actele dosarului nu rezultă că, fiind în libertate ar săvârși alte fapte.

Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingerea recursului și de menținerea încheierii atacate. Susține că temeiurile prevăzute de art. 148 lit. f cod procedură penală se mențin, subzistând temeiurile avute în vedere inițial la luarea măsurii. Mai arată și că, inculpata este trimisă în judecată pentru infracțiunea de omor, astfel că nu se impune punerea în libertate a acesteia.

Recurenta inculpată -a, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței.

CURTEA:

Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 26 noiembrie 2009, Tribunalul Argeș în temeiul dispozițiilor art. 3002raportat la ar. 160 Cod procedură penală, a menținut starea de arest a inculpatei. fiica lui și, născută la data de 12.09.1982, în com. de A, jud. A, domiciliată în comuna de A, sat, jud. A, CNP-, aflată în Penitenciarul Colibași.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul cu nr. 239/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeșa fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv, inculpata - pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 174 raportat la art. 175 lit. c Cod penal.

S-a reținut în fapt că, în timp ce se afla în locuința mamei sale din comuna de A, județul A, pe fondul unui conflict spontan, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu palmele, după care, cu un cuțit în zona gâtului și a feței, provocându-i leziuni traumatice ce au condus la deces.

Prin încheierea nr. 53/CC din 21.06.2009 a Tribunalului Argeș - Secția Penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei pe o perioadă de 29 de zile, începând cu 22.06.2009, reținându-se, potrivit art.148 alin.1 litera f Cod procedură penală că, pentru infracțiunea pentru care este cercetată inculpata legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate acesteia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Detenția a fost menținută în continuare de Tribunalul Argeș prin încheierea nr. 59/CC/10.07.2009, încheierea din 11.08.2009 pronunțată în dosar nr-, încheierea de ședință din data de 01.10.2009, încheierea de ședință din 29.10.2009.

Conform disp.art.3002Cod procedură penală în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art.160 Cod procedură penală.

Dispozițiile art.160balin.1 cod procedură penală, stabilesc că în cursul judecății instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive.

Potrivit alin.2 din textul menționat, dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat, instanța dispune prin încheiere motivată revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.

Conform disp.art.160balin.3 Cod procedură penală când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune prin încheiere motivată menținerea arestării preventive.

În opinia primei instanțe, temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate a inculpatei -

Astfel, pedeapsa pentru infracțiunea de omor calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art.174 raportat la art.175 litera c Cod procedură penală, este închisoarea de la 15 la 25 ani, fiind îndeplinită astfel prima cerință a dispozițiilor art.148 alin.1 litera f cod procedură penală.

Cea de-a doua cerință a textului de lege precizat se referă la faptul că în cauză există probe certe din care rezultă că lăsarea în libertate a inculpatei prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din natura și gravitatea faptei pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, din modalitatea în care în actul de sesizare al instanței se reține că inculpata a procedat la săvârșirea acesteia și din gradul de rudenie cu victima - mama inculpatei.

De asemenea, pericolul social pentru ordinea publică rezultă și din posibila reacție a colectivității cu privire la săvârșirea unei fapte de asemenea gravitate, care a avut ca urmare decesul victimei, care este mama inculpatei, precum și din atitudinea inculpatei în raport de fapta pentru care a fost trimisă în judecată.

S-a constatat că perioada de arest preventiv este rezonabilă în raport de natura și complexitatea cauzei, iar în prezent nu există motive care să determine revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Încheierea a fost atacată cu recurs de către inculpată, care a susținut prin apărător, că nu mai există temeiurile ce au determinat inițial detenția, impunându-se prin urmare revocarea măsurii.

Curtea apreciază nefondat recursul inculpatei, având în vedere următoarele argumente:

Inculpata este cercetată așa cum rezultă din actele dosarului pentru comiterea unei infracțiuni de omor deosebit de grav, faptă ce incorporează un grad sporit de pericol social datorită atingerii aduse celei mai importante valori sociale ocrotite de legea penală și anume viața omului.

Practica instanțelor naționale în evaluarea pericolului pentru ordinea publică ca cerință a dispozițiilor art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, este constantă în a raporta această noțiune la modalitatea de comitere a faptei, persoana inculpatului, consecințele pe care aceasta le-a produs în mediul social.

În același sens, este și practica CEDO care stabilește că gravitatea unei infracțiuni poate determina autoritățile să dispună și să mențină arestarea pentru a împiedica săvârșirea de noi fapte dacă circumstanțele cauzei și personalitatea acuzatului fac ca riscul comiterii unei noi infracțiuni să fie plauzibil, iar măsura arestării adecvată ( Cauza Dumont-Maliverg Franței, hotărârea din 31 mai 2005).

Prin urmare, unul dintre criteriile esențiale ce stă la baza evaluării pericolului public ca cerință a arestării preventive este gravitatea infracțiunii comise, aspect ce se raportează în mod necesar la pericolul social al acesteia.

Toate aceste elemente este suficient să rezulte din date și indicii temeinice și nu din probe, date care să aibă puterea de a convinge un observator independent că este posibil ca persoana împotriva căreia se efectuează cercetări a comis fapta.

În ceea ce privește existența în continuare a temeiurilor care să justifice detenția inculpatei, curtea apreciază că pericolul pentru ordinea publică este încă de actualitate, având în vedere rezonanța negativă a unei fapte extrem de grave, cum este omorul, și pericolul în sine pe care-l reprezintă pentru colectivitate, persoana celui care l-a comis.

Nu se poate susține în opinia curții că ecoul unei asemenea fapte a dispărut într-un interval de aproape 6 luni de detenție, sau că inculpata prin prisma comportamentului său de o violență extremă a reușit în acest interval de timp să nu mai reprezinte nici un pericol pentru semenii săi.

Este vorba prin urmare, de un interes public major ce reclamă în continuare detenția inculpatei, interes care prevalează în raport cu dreptul fundamental al acesteia la libertate și la siguranță, în condițiile în care nu au dispărut și nici nu s-au schimbat măcar temeiurile ce au determinat ca inculpata să se afle în arest.

Așadar, ținând seama de argumentele arătate anterior și având în vedere dispozițiile art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, curtea va respinge recursul inculpatei, menținând hotărârea recurată ca legală și temeinică.

Conform art.192 alin.2 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat, fiica lui și, născut la data de 12 septembrie 1982, în prezent aflată în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 26 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția penală, în dosarul nr-.

Obligă pe inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariul avocatului din oficiu, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 decembrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Președinte, Judecător, Judecător,

Dr.Gh.- - dr.

Grefier,

Red.:

Tehnored.:

2 ex./16.12.2009.

Jud.fond:Gh.

Președinte:Gheorghe Diaconu
Judecători:Gheorghe Diaconu, Marius Gabriel Săndulescu, Marius

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 743/2009. Curtea de Apel Pitesti