Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 765/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 765
Ședința publică de la 25 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 2: Dan Anton
JUDECĂTOR 3: Mihaela Chirilă
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii din 17 2009 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul cu nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de av., apărător ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Av. pentru inculpatul recurent depune la dosar împuternicire avocațială. Arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului de față.
Av. pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului și judecarea inculpatului în stare de libertate.
Arată în motivarea recursului, că inculpatul a acționat sub imperiul unei emoții puternice. Inculpatul a fost chemat de soția sa, la locuința sa și la momentul în care acesta a ajuns, pretinde că a văzut un care a sărit pe geamul locuinței. A avut loc o altercație și după ce se presupune că inculpatul a lovit victima, (în cauză nu există un martor ocular), acesta și-a luat copilul și a plecat spre locuința sa, iar pe drum a anunțat serviciul de urgență la 112 cu privire la cele întâmplate și serviciul de ambulanță.
Consideră că inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică, acesta a acționat sub imperiul unei emoții puternice.
Formulează concluzii de admitere a recursului formulat și judecarea inculpatului în stare de libertate. De asemenea solicită respectarea tuturor drepturilor procesuale ale inculpatului. Măsura de arest preventiv este o măsură de excepție.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul arată că motivele de recurs invocate de inculpat exced obiectul prezentului recurs. Solicită a se avea în vedere că prin încheierea din 17 2009 instanța de fond nu a făcut decât să verifice dacă sunt indicii temeinică că inculpatul este autorul faptei reținute în sarcina sa, dacă temeiurile inițiale avute în vedere la momentul arestării preventive nu s-au schimbat ori modificat și dacă lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un real pericol pentru ordinea publică. Apreciază că pericolul nu poate fi disociat de fapta comisă.
Formulează concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
Inculpatul având cuvântul solicită judecarea sa în stare de libertate și înlocuirea măsurii de arest preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință din 17.11.2009, a Tribunalului Iașis -a dispus menținerea măsurii arestării preventive luată față de inculpatul, con for. 300 ind. 2 raportat la art. 160 ind. b Cod procedură penală, acesta fiind judecat pentru comiterea infracțiunii de,tentativă la omor calificat".
Instanța de fond a reținut că temeiurile care au stat la baza luării inițiale a arestării preventive nu s-au schimbat, subzistă și în prezent și im pun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
În termen legal această încheiere a fost atacată cu recurs de către inculpatul și criticată ca fiind netemeinică și nelegală solicitând prin apărătorul său, judecarea în stare de libertate cu motivarea că:
-nu se consideră vinovat de săvârșirea infracțiunilor de care este învinuit; în cauză nu există decât un singur martor ocular;
-nu prezintă pericol pentru ordinea publică, el doar a acționat sub imperiul unei emoții puternice.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul inculpatului este nefondat, din următoarele motive:
Inițial, arestarea preventivă a fost luată față de inculpat cu motivarea că sunt indicii și chiar probe din c are rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală în sensul prevederilor art. 143 Cod procedură penală, faptă pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, așa cum prevăd dispozițiile art. 148 lit.,f" Cod procedură penală.
Aceste temeiuri nu s-au schimbat, subzistă și în prezent, așa încât impun în continuare privarea de libertate, în scopul bunei desfășurări a procesului penal și în această fază a judecării apelului.
În raport cu articolul 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Om ului și art. 23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Deși inculpatul susține că nu ar fi nevinovat și că probele ar fi insuficiente, cu privire la fapta care face obiectul judecății, acest aspect nu poate fi avut în vedere de instanța de recurs în momentul procesual de față; fiind atributul instanței ce judecă fondul ca, pe baza probelor, să stabilească vinovăția sau nevinovăția și încadrarea juridică a faptei inculpatului.
Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din modul și împrejurările prin care se presupune că s-a comis fapta, din natura relațiilor sociale presupus a fi lezate și își mai găsește expresia și8 prin starea de neliniște și sentimentul de insecuritate în rândul societății de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unor fapte de o gravitate sporită, ar fi judecate în stare de libertate.
Eventualele circumstanțe de care amintește inculpatul precum că a acționat sub imperiul emoției puternice, ar putea fi avute în vedere de instanța de fond la soluționarea cauzei.
Și instanța de recurs reține că, se impune în continuare menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, pentru buna desfășurare a procesului penal și în această fază de judecată.
Pentru aceste considerente, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, recursul inculpatului va fio respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile articolului 192 al. 2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Iași împotriva încheierii de ședință din 17.11.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr-, încheiere pe care o menține.
Obligă recurentul la 100 lei cheltuieli judiciare, către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
04.12.2009
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Maria CenușăJudecători:Maria Cenușă, Dan Anton, Mihaela Chirilă
