Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 78/2008. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMANIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ nr. 78

Ședința publică din data de 01 februarie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Iulian Huiban JUDECĂTOR 2: Bogdan Adrian

- - - JUDECĂTOR 3: Ștefan Nimineț

- - - judecător

- - - grefier

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Ministerul Public: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂUa fost reprezentat prin procuror: -

La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii din 23 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauză de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat - în stare de arest - asistat de apărător ales av..

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral al cauzei, după care:

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.

Av. - având cuvântul pentru recurentul inculpat - solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate în ce privește starea de arest a inculpatului și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

În susținerea celor solicitate, precizează că între ultimul recurs și acesta, în cursul judecății a fost audiat doar un singur martor, inculpatul nu s-a sustras de la urmărirea penală, s-a prezentat de bună voie, nu s-a făcut dovada că ar putea influența martorii, pe care - de altfel - nici nu-i cunoaște. De la săvârșirea faptelor au trecut 4 ani, iar rezonanța acestora s-a stins și nu s-a făcut dovada că ar mai săvârșit fapte de acest gen.

Consideră că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat întrucât martorii audiați la instanța de fond au relatat o situație diferită față de cea reținută în rechizitoriu.

Cu privire la martorul sub acoperire audiat, invocă nulitatea declarației acestuia întrucât a fost audiat cu încălcarea dreptului la apărare al inculpatului, nefiind înștiințați și neavând posibilitatea de pune întrebări nemijlocit.

Față de faptul că inculpatul este arestat de un an, iar părțile vătămate nu s-au constituit părți civile și nu se prezintă, consideră că inculpatul poate fi pus în libertate.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că, într-adevăr nu s-au prea administrat probe, motiv pentru care nu se poate dovedi că s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv.

S-a arătat că instanța de fond a procedat nelegal la audierea unui martor, însă dosarul este în curs de judecată și se poate cere reaudierea acestuia.

Solicită respingerea recursului și menținerea arestării preventive a inculpatului.

Recurentul inculpat - având cuvântul - solicită judecarea în stare de libertate, luându-și angajamentul că se va supune tuturor măsurilor impuse de instanță.

CURTEA

- DELIBERÂND -

Asupra recursului penal de față, reține următoarele:

Prin încheierea din 23.01.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în baza art.3002C.P.P. cu referire la art.160 C.P.P. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a constatat că nu s-au schimbat temeiurile de fapt și de drept, care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.

Pericolul pentru ordinea publică a inculpatului, nu a dispărut, pericol ce rezultă din pericolul social al infracțiunilor comise, din rezonanța socială produsă și din faptul că inculpatul a mai cunoscut rigorile legii penale.

Împotriva încheierii instanței de fond, a declarat recurs inculpatul.

Apărătorul ales al inculpatului, dar și inculpatul - personal - au arătat că se impune înlocuirea măsurii arestării preventive, cu obligația de a nu părăsi țara, deoarece nu mai sunt temeiuri pentru menținerea stării de arest.

Înlocuirea măsurii arestării preventive, cu măsura obligării de a nu părăsi țara este posibilă, deoarece nu se va sustrage de la judecarea dosarului, nu s-a dovedit că ar fi influențat în cauză părțile vătămate sau martorii din lucrări, rezonanța socială a faptelor s-a stins având în vedere că au trecut 4 ani de la comiterea lor.

Pe de altă parte martorii audiați în apărare, au infirmat acuzațiile aduse în actul de inculpare, iar audierea martorului sub acoperire s-a făcut cu încălcarea dreptului la apărare, apărătorul inculpatului lipsind la data audierii acestui martor.

În acest fel, temeiurile care au stat la baza arestării preventive au dispărut, inculpatul nemaiprezentând niciun pericol pentru ordinea publică.

Analizând încheierea sub aspectele motivelor de recurs invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 98/D din 19.04.2007, inculpatul, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, majore și minore, prevăzute și pedepsite de art.12 al.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 și de art.13 al.1, 2, 3 și 4 din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art.41 al.2

Cod Penal

În cursul urmăririi penale inculpatul - recurent, a fost arestat preventiv în baza încheierii nr. 12/U din 23.07.2007, pronunțată de Tribunalul Neamț, după care măsura a fost prelungită și menținută în condițiile legii.

La baza arestării preventive a inculpatului, au stat temeiurile arătate în art.148 al.1 lit.f.

C.P.P.

Prin încheierea recurată în mod legal și temeinic, prima instanță a menținut starea de arest a inculpatului, deoarece într-adevăr temeiurile care au stat la baza luării măsurii nu au dispărut.

Inculpatul recurent este judecat pentru traficarea a 7 persoane majore și minore, în scopul practicării prostituției, fiind acuzat că a încasat sume importante de bani.

Infracțiunile săvârșite sunt pedepsite de legiuitor, iar prin rezonanța lor în rândul colectivității, inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică, mai ales că a mai suportat rigorile legii penale.

De altfel, inculpatul - recurent, prin apărările făcute, nu a demonstrat dispariția temeiurilor care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, ci mai degrabă a invocat aspecte, ce pot constitui criterii de individualizare a pedepselor.

Nu se poate înlocui măsura arestării preventive, cu obligația de a nu părăsi țara, deoarece potrivit art.139 al.1 C.P.P. o măsură luată se înlocuiește cu o altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii, ceea ce nu este cazul în dosarul de față.

Pe cale de consecință, recursul inculpatului, va fi respins ca nefondat, în baza art.38515pct.1 lit.b.

C.P.P.

Se va constata că recurentul a fost asistat de apărător ales.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.38515pct.1 lit.b respinge C.P.P. ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii din 23.01.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.

Constată că recurentul a avut apărător ales.

În temeiul art.192 al.2 C.P.P. obligă recurentul să plătească suma de 70 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 1 februarie 2008, în prezența recurentului arestat.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

- - - -

- -

GREFIER,

- -

Red.înch. -

Red. -

Tehnored. - - 2 ex.

01/02.02.2008

Președinte:Iulian Huiban
Judecători:Iulian Huiban, Bogdan Adrian, Ștefan Nimineț

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 78/2008. Curtea de Apel Bacau