Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 814/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 814
Ședința publică din data de 13 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Mărăcineanu Vasile
JUDECĂTOR 2: Teișanu Florentin
JUDECĂTOR 3: Enescu Dan
GREFIER -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul fiul lui și, născut la data de 02.05.1974, deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii din 02 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul penal nr. 1369,- prin care n baza dispozițiilor art. 3002raportat la art. 160 alin. 3 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, cercetat pentru săvârșirea a două infracțiuni de viol și o infracțiune de șantaj prevăzute de art. 197 alin. 1 Cod penal și art. 194 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41-42 Cod penal și art. 37 lit. a și b Cod penal, părți vătămate fiind minorele - și -.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat, aflat în stare de arest, personal și asistat de apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu acordul instanței, apărătorul desemnat din oficiu a luat legătura cu recurentul inculpat aflat în stare de arest.
Reprezentantul Ministerului Public și apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat având pe rând cuvântul arată că nu au cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, solicitând să se constate cauza în stare de judecată.
Curtea, luând act de susținerile părților în sensul că nu sunt cereri prealabile de formulat și nici excepții de invocat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurent inculpat, având cuvântul, arată că acesta a declarat recurs împotriva încheierii din 02 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, pe care o critică pentru nelegalitate și netemeinicie.
Precizează că inculpatul nu se consideră vinovat și nu a comis infracțiunile pentru care este judecat, neexistând nicio probă directă împotriva sa.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond revocarea măsurii arestării preventive luată față de inculpat și judecarea acestuia în stare de libertate, întrucât la această dată nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, arată că subzistă în continuare temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, impunând menținerea acestei măsuri, față de împrejurările în care s-au comis infracțiunile de viol și șantaj, precum și față de persoana inculpatului care prezintă un grad de pericol social ridicat pentru ordinea publică.
Formulează concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținere a încheierii pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, ca legală și temeinică.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt precizează că este arestat de 17 luni, nu a săvârșit infracțiunile pentru care este judecat și solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din 2.11.2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția penală, în dosarul nr. 1369,-, în temeiul disp. art. 300/2 pr.penală rap. la art. 160/b al.3 pr.penală s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, ns. la data de 2.05.1974, în or.P, județul D, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, menținându-se această măsură.
Totodată, a fost respinsă ca nefondată cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpat și dispusă prin încheierea din 11.07.2008 a Judecătoriei Pucioasa.
Prin aceeași încheiere s-a acordat un nou termen de judecată la 4.12.2009.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul Dâmbovițaa reținut că pe rolul instanței se află judecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa și de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 153/9.06.2009 a Judecătoriei Pucioasa.
Prin sentința penală respectivă inculpatul a fost condamnat la două pedepse de câte 3 ani închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de viol prev. de art. 197 al.1 cu aplic. art. 37 lit.a și b - părți vătămate și și la pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracțiunea de șantaj prev. de art. 194 al.1 cu aplic. art. 41 al.2, urmând ca, în baza art. 33 lit.a și art. 34 lit.b să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.
În conformitate cu disp. art. 350 pr.penală s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului, iar în baza art. 88 a fost dedusă din pedeapsă reținerea și arestarea preventivă a inculpatului de la 10 iulie 2008 la zi.
În fapt, s-a reținut că în luna mai 2008 inculpatul a constrâns cele două părți vătămate minore să întrețină raporturi sexuale cu acesta, fapte comise prin acte de constrângere, de violență și amenințare iar pe minora obligat-o să-i plătească sume de bani ce ar fi reprezentat contravaloarea unor telefoane vândute acesteia.
În faza de judecare a apelurilor la termenul din 2.11.2009, instanța de control judiciar având în vedere disp. art. 300/2 pr.penală a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive luată de instanța de fond la data de 11.07.2008 față de inculpatul și în baza art. 160/b al.3 pr.penală, a mai constatat că temeiurile care a determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Încheierea a fost atacată cu recurs de către inculpatul susținând prin apărător desemnat din oficiu că nu a comis infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată și condamnat, nu se consideră vinovat de faptele reținute în sarcina sa și nu există nicio probă directă din care să rezulte că a comis respectivele fapte.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond revocarea măsurii arestării preventive și judecarea sa în stare de libertate apreciind că în momentul de față nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri.
Curtea examinând încheierea recurată, în raport de disp. art. 385/6 al.3 pr.penală, sub toate aspectele de fapt și de drept constată că recursul declarat de inculpatul este nefondat.
În mod corect instanța de apel a reținut, ca de altfel și prima instanță, că și în prezent subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, respectiv disp. art. 148 lit.f pr.penală, în sensul că inculpatul a comis infracțiuni pentru care legea prevede închisoarea mai mare de 4 ani iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul concret constă în gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpatului, față de modul și condițiile în care au fost săvârșite, prin constrângere și violențe asupra unor minore, fapte care prezintă prin ele însăși o gravitate deosebită, fiind lezate valori fundamentale umane, libertatea, viața sexuală și moralitatea persoanei.
Nu se justifică revocarea măsurii arestării preventive și înlocuirea acesteia cu o altă măsură neprivativă de libertate așa cum s-a cerut, deoarece trebuie avute în vedere și elementele ce caracterizează persoana inculpatului.
Din fișa de cazier judiciar ( fila 34 dosar de urmărire penală ), rezultă că acesta a fost condamnat de cinci ori la diferite pedepse privative de libertate, două condamnări pentru infracțiuni de viol, iar trei condamnări pentru infracțiuni de furt calificat.
Ultima condamnare a fost de 1857 zile închisoare rezultată în urma contopirii unor pedepse prin sentința penală nr. 596/6.06.2007 a Judecătoriei Moreni ( arestat la 14.03.2006 și liberat condiționat la 20.07.2007 având un rest de executat de 400 zile închisoare, fapt ce denotă că este un infractor periculos și de aceea se impune judecarea sa în continuare în stare de arest preventiv.
Concluzionând, Curtea constată că, recursul declarat de inculpat apare ca nefondat și va fi respins ca atare, conform art. 385/15 pct.1 lit.b pr.penală.
Văzând și disp. art. 192 al.2 penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 02 mai 1974, deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii din 02 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în dosarul nr. 1369,-.
Obligă recurentul la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./17.11.2009
Dosar apel nr. 1369,- Trib.
Judec. apel Gheorghe D./
Dosar fond nr- Judec.
Judec. fond
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Mărăcineanu VasileJudecători:Mărăcineanu Vasile, Teișanu Florentin, Enescu Dan
