Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 82/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 82/
Ședința publică din data de 16 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Uzună
JUDECĂTOR 2: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 3: Adriana Ispas
Grefier - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror:
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județ C, împotriva încheierii de ședință din data de 12.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, prin care s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive față de inculpat.
La apelul nominal făcut în ședința publică, conform art. 297 cod procedură penală se prezintă recurentul inculpat, personal, în stare de arest, asistat de avocat ales.
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea art. 176 - 181 cod procedură penală.
Întrebat fiind recurentul inculpat precizează că menține recursul formulat.
În conformitate cu dispozițiile art. 301 Cod procedură penală părțile prezente arată că nu au cereri de formulat și nici excepții de invocat.
Curtea, nu are de invocat excepții din oficiu conform art. 302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art. 38513Cod procedură penală.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului declarat, casarea încheierii Tribunalului Constanța și rejudecând, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpatului, apreciind că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive s-au schimbat.
Deși parchetul se joacă cu încadrările juridice, prin probele administrate până la acest moment nu s-a reușit probarea existenței vreuneia din infracțiunile reținute în sarcina inculpatului. Din declarațiile martorilor și cea a părții vătămate rezultă că inculpatul nu a lovit-o pe partea vătămată decât cu pumnii sau palmele fiind posibil ca fractura suferită de aceasta din urmă să provină din altă parte. Consideră de asemenea, că încadrarea juridică la infracțiunea de omor este abuzivă. Niciodată partea vătămată sau martorii nu au declarat că inculpatul ar fi încercat să o omoare. În condițiile existenței unor dubii serioase cu privire la faptă sau la vinovăția inculpatului, menținerea măsurii arestării preventive se transformă în configurarea unei pedepse.
Nu există probe că lăsarea în libertate a inculpatului ar pune în pericol ordinea publică, urmărirea penală a fost finalizată, astfel încât unul din temeiuri nu mai subzistă.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea, apreciind ca suficientă această măsură preventivă.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat. Instanța a fost sesizată cu fapta și persoană și, pe parcursul cercetării judecătorești poate schimba sau nu încadrarea juridică. Apreciază că în cauză temeiurile avute în vedere cu ocazia luării măsurii arestării preventive subzistă, nu s-au schimbat și nu au intervenit elemente noi în favoarea inculpatului. Aceste a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la viol, omor și tâlhărie, partea vătămată - în vârstă de 66 de ani - fiind în imposibilitate de a se apăra. Inculpatul a aplicat părții vătămate multiple lovituri cu pumnii și cu picioarele, aceasta decedând la data de 13.11.2008, iar cu ocazia efectuării necropsiei s-a constatat că între leziunile cranio-cerebrale cauzate de inculpat la data de 15.10.2008 și deces, există legătură de cauzalitate. În aceste condiții apreciază că se justifică menținerea măsurii arestării preventive față de inculpat și nu se impune înlocuirea acestei măsuri având în vedere pericolul pentru ordinea publică - faptele săvârșite fiind deosebit de grave.
Față de aceste considerente, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate și este de acord cu concluziile apărătorului.
A
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea pronunțată la data de 12.02.09, Tribunalul Constanțaa dispus:
"Respinge excepția invocată privind nulitatea absolută a măsurii arestării pereventive.
În baza art.3001alin.1 și C.P.P. art.160 cod procedură penală;
Constată legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 3001alin.3 cod procedură penală și art.160 cod procedură penală;
Menține măsura arestării preventive a inculpatului.
Respinge cererea de revocare a măsurii arestării preventive.
Respinge cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
Se comunică în conformitate cu dispozițiile legale.
Cercetată în camera de consiliu.
Cu recurs în 24 de ore.
Pronunțată astăzi, în ședință publică, 12.02.2009."
Pentru pronunțarea hotărârii, instanța a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța nr.1544/P/2008 din data de 11.02.2009 înregistrat pe rolul Tribunalului Constanța sub nr- din data de 11.02.2009, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru comiterea săvârșirii infracțiunii de tentativă de "viol" prev. de art. 197 alin.1 Cod penal cu aplic. art.37 lit.b) cod penal, "omor" prev.de art.174 alin.1 cod penal cu aplic. art.37 lit.b) cod penal și "tâlhărie" prev.de art.211 alin.1, 2 lit.b) și alin.3 lit.c) cod penal cu aplic. art. 37 lit.b) cod penal prin aceea că la data de 15.10.2008 inculpatul, după terminarea programului de lucru, a consumat băuturi alcoolice devenind în stare de ebrietate și, ajungând la domiciliul victimei, în jurul orelor 2130, pătruns în ținută sumară în dormitorul victimei și sub amenințări cu bătaia și moartea i-a solicitat acesteia să întrețină raport sexual, fiind refuzat, s-a năpustit asupra victimei și sub amenințări cu moartea, aplicându-i lovituri multiple cu pumnii în zona capului, a feței și a pieptului, conjugate cu acțiuni de sugrumare prin comprimarea degetelor în jurului gâtului și astuparea feței cu o pernă, concomitent cu dezbrăcarea victimei și așezarea peste aceasta a intenționat realizarea unui raport sexual nereușit deoarece victima a fugit, însă în urma acțiunii violente a inculpatului de a întreține raport sexual cu victima, aceasta din urmă a suferit multiple leziuni traumatice ce conform raportului de constatare medico-legale s-au produs prin loviri cu și de corpuri dure, comprimare digitală și zgâriere cu unghiile necesitând 6 - 7 zile îngrijiri medicale și, la data de 11.11.2008, victima a fost internată în Spitalul Clinic Județean de Urgență C, unde supusă unei intervenții chirurgicale, ca urmare a edemului cerebral datorat unor hematoame cronice subdurale, compresive, datorate unui traumatism cranio - cerebral și facial acut deschis cu prezența unei fracturi occipitale drepte, la data de 14.11.2008, a decedat, între leziunile cranio-cerebrale cauzate de inculpat la data de 15.10.2008 și deces existând legătură de cauzalitate.
Din actele de urmărire penală efectuate până la acest moment al trimiterii în judecată, în cauză, sunt în continuare indicii temeinice privind săvârșirea de către inculpatul a infracțiunii menționate în procesul verbal de începere a urmăririi penale (prin rezoluția nr. 1544/P/2008 din data de 15.11.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, s-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă de "viol" prev. de art. 197 alin.1 Cod penal cu aplic. art.37 lit.b) cod penal).
Totodată din analiza actelor de urmărire penală, rezultă presupunerea că inculpatul a săvârșit faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, pentru infracțiunile săvârșite și, în raport și de împrejurarea că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă în continuare, inculpatul prezintă pericolul concret pentru ordinea publică ce rezultă din lezarea valorilor și relațiilor sociale privind apărarea vietii, integrității ființei umane și patrimoniului ceea ce afectează sau periclitează ordinea publică cu implicații și rezonanță negativă în rândul colectivitătii.
Astfel, din materialul probator administrat in cauza, respectiv declarația părții vătămată, raportul de constatare medico-legală nr. 87/S/16.10.2008, procesul verbal ce cuprinde concluziile provizorii medico-legale din 15.11.2008, urmare efectuării necropsiei, procesele verbale și rapoartele încheiate de lucrătorii de poliție ce au fost sesizați de comiterea faptei, declarațiile martorilor, -, declarațiile inculpatului rezultă indubitabil îndeplinirea condițiilor prev.de art. 143 cât C.P.P. și subzistența acestora și la acest moment procesual.
In cauză, sunt îndeplinite în continuare cerințele art.148 lit.f) din Codul d e procedură penală, respectiv sunt indicii că inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și totodata există probe, că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, pericolul concret pentru ordinea publică fiind determinat de gravitatea infracțiunilor pe care se reține că le-ar fi comis, de amploarea activității infracționale, de rezonanța unor astfel de fapte în rândul comunității.
Tribunalul reține de asemenea, că prin fapta comisă de inculpat s-a creat o stare de tulburare puternică în rândul colectivității în care victima conviețuia, iar prezența acestuia în rândul acestora ar provoca o stare de indignare, de dezaprobare publică de natură a determina o stare de insecuritate, de a amplifica starea de tensiune în rândul publicului sau unui grup important de persoane, o presiune psihică asupra martorilor care au dat sau urmează să dea declarații în prezenta cauză în raport si de persoana inculpatului, care anterior a fost condamnat pentru același gen de infracțiuni, fiind eliberat conditionat cu un rest de executat de 775 zile, iar față de aceste aspecte se poate constata că inculpatul a dat dovadă de periculozitate sporită.
Față de aceste considerente, se impune în continuare menținerea măsurii arestării preventive.
În raport de oportunitatea menținerii măsurii arestării preventive în funcție de criteriile expuse anterior, cererile inculpatului de revocare a măsurii arestării preventive cât și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sunt nefondate.
Împotriva hotărârii, în termenul legal, inculpatul a declarat recurs, motivând lăsarea sa în libertate nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică, urmărirea penală fiind finalizată.
Critica este neîntemeiată.
Potrivit art.3002cod procedură penală cu ref. la art.160 alin.3 cod procedură penală, când instanța constată că temeiurile care au stat la baza arestării impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, se menține arestarea preventivă.
În cauză, sunt probe din care rezultă presupunerea rezonabilă în sensul art.681Cod procedură penală că inculpatul a săvârșit faptele prevăzute de legea penală pentru care se desfășoară judecata - declarația victimei anterior decesului, raportul de constatare medico-legală nr. 87/S/16.10.2008, concluziile provizorii medico-legale din 15.11.2008 formulate urmare efectuării necropsiei, procesele verbale și rapoartele încheiate de lucrătorii de poliție declarațiile martorilor, -, declarațiile inculpatului.
Conform art.160 alin.3 Cod procedură penală, când instanța constată că temeiurile care au stat la baza arestării impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, se menține arestarea preventivă.
Probele administrate anterior prezentate (pe baza "pipăielii acestora", analiza aprofundată nefiind permisă decât cu examinarea pe fond), cercetarea judecătorească nefiind începută, nu au confirmat apărarea inculpatului referitoare la existența unor dubii puternice asupra vinovăției sale în acest moment.
Apoi, gravitatea infracțiunilor de "viol", respectiv de "omor" soldate inițial cu vătămarea integrității fizice a victimei, dar care în final a condus la suprimarea vieții acesteia, conduce la concluzia că ordinea publică este pe mai departe amenințată, existând riscul exercitării de presiuni asupra martorilor încă neaudiați de către instanță așa încât privarea de libertate continuă să fie legitimă, nedepășind o durată rezonabilă în sensul explicitat, de către Curtea europeană a drepturilor omului, art.5 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Prin urmare, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, nu s-au modificat, nu au încetat, impunându-se menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului conform art.160 alin.3 Cod procedură penală.
Pentru considerentele expuse, nu se poate proceda la înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă de libertate conform cererilor inculpatului.
În concluzie, negăsind niciun caz de nulitate a hotărârii atacate, recursul este nefondat și, în baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală, va fi respins.
Conform art.192 alin.2 cod procedură penală, recurentul va fi obligat la plata sumei de 100 cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515pct. 1 lit. "b" cod procedură penală
Respinge recursul declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județ C, împotriva încheierii de ședință din data de 12.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- - ca nefondat.
În baza art. 192 alin. 2 cod procedură penală
Obligă pe recurent la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 februarie 2009.
pt.Președinte de Complet, Judecător, Judecător,
- - - - - -
lipsă de la instanță, conf. art.312 proc.pen.
semnează președinte instanță
Grefier,
- -
Jud.fond:
Red.jud.-/2 ex./17.02.09
Președinte:Maria UzunăJudecători:Maria Uzună, Zoița Frangu, Adriana Ispas
