Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 820/2008. Curtea de Apel Timisoara

Dosar nr-

ROMÂNIA

Operator - 2711

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 820/

Ședința publică din 04 septembrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Martinescu

JUDECĂTOR 2: Victor Ionescu

JUDECĂTOR 3: Anca Nacu

GREFIER: - -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 25.08.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul-recurent, asistat de avocat ales din cadrul.

Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Timiș.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Apărătorul ales al inculpatului-recurent, avocat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând, să se dispună judecarea inculpatului în stare de libertate, arătând ca principal argument faptul că celălalt inculpat este judecat în stare de libertate, existând astfel o stare de inechitate.

Procurorul solicită respingerea recursului, avându-se în vedere că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă și în prezent.

Inculpatul-recurent, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin încheierea penală de ședință din data de 25 august 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în baza art. 3001alin. 3.C.P.P. raportat la art. 143.C.P.P. și art. 148 lit. f s C.P.P.-a constat legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 3001alin. 3.C.P.P. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 02.04.1980 în T, jud. T CNP -, domiciliat în T,-,. A,. 1, jud. T, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 3/26.06.2008 emis de Curtea de APEL TIMIȘOARA, în prezent deținut în Arestul IPJ T, urmând ca legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive să fie verificate din nou, înainte de expirarea termenului de 60 de zile prevăzut de lege, respectiv data de 23.10.2008, în condițiile art. 3002Cpp raportat la art. 160 Cpp.

Pentru a pronunța această încheiere penală, Tribunalul Timișa reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 59/D/P/2008 din data de 20.08.2008 emis de - Biroul Teritorial Timiș, înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș la data de 21.08.2008 sub număr unic de dosar -, a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la trafic de droguri de risc și mare risc, complicitate la trafic internațional de droguri de risc șimare risc și consum de droguri de risc și mare risc și finanțarea traficului internațional de droguri, prevăzută de art. 26.pen. raportat la art. 2 al. 1, 2 din Legea nr. 143/2000, art. 26.pen. raportat la art. 3 al. 1, 2 și art. 4 al. 1, 2 din Legea nr. 143/2000 și art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 37 lit. a pen. și art. 33 lit. a pen.

În probațiune a fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 59/D/P/2008 al - Biroul Teritorial Timiș, din analiza materialului probator administrat, tribunalul reținând următoarea situație de fapt:

Prin ordonanța nr. 59/D/2008 a - Biroul Teritorial Timișa fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la trafic de droguri de risc și mare risc, complicitate la trafic internațional de droguri de risc și mare risc și consum de droguri de risc și mare risc și finanțarea traficului internațional de droguri, prevăzută de art. 26.pen. raportat la art. 2 al. 1, 2 din Legea nr. 143/2000, art. 26.pen. raportat la art. 3 al. 1, 2 și art. 4 al. 1, 2 din Legea nr. 143/2000 și art. 10 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. a pen. și art.33 lit. a pen.

În același timp organele de urmărire penală au solicitat instanței de judecată arestarea preventivă a inculpatului, Tribunalul Timiș pronunțându-se prin încheierea penală nr. 69/CC/21.05.2008, dosarul nr- în sensul respingerii arestării preventive a inculpatului, iar prin decizia penală nr. 664/R/26 iunie 2008 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr- s-a admis recursul Parchetului și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, apreciindu-se că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f

C.P.P.

S-a reținut că, în consecință a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 3/26.06.2008 al Curții de APEL TIMIȘOARA, iar prin încheierea nr. 95/CC/24.07.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- s-a prelungit arestarea preventivă a inculpatului.

Prin rechizitoriul nr. 59/D/P/2008 din data de 20.08.2008 emis de - Biroul Teritorial Timișs -a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic internațional de droguri de mare risc prev. de art. 26.pen, raportat la art. 3 al. 1,2 din Legea nr. 143/2000, finanțarea traficului internațional de droguri, prev. de art. 20 din Legea nr. 143/2000 și deținere de droguri de mare risc în vederea consumului, prev. de art. 4 al. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. a pen. și art. 33 lit. a pen.

S-a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 3001alin. 1.C.P.P. în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este obligată să verifice, din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive, urmând ca, atunci când temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, instanță să mențină arestarea preventivă.

Tribunalul Timiș, verificând probele administrate în cauză în limitele precizate de acest text de lege, a conchis că măsura luării, respectiv prelungirii arestării preventive este temeinică și legală și nu au intervenit elemente noi de natură a modifica decizia luată.

S-a considerat că probele conținute în dosarul de urmărire penală relevă în continuare existența unor indicii suficiente cu privire la pretinsa comitere de către inculpatul a unei fapte prevăzută de legea penală și sancționată cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar în ce privește starea de pericol pentru ordinea publică, aceasta rezultă din natura faptelor ce fac obiectul învinuirii, fiind vorba de infracțiuni deosebit de grave, cu un impact social deosebit, la forma organizată a activității infracționale desfășurată, la cantitatea de droguri ce a fost utilizată, precum și la circumstanțele personale ale inculpatului care nu este la prima incidență cu legea penală.

În ceea ce privește susținerile apărării că, o dată cu trimiterea în judecată nu s-au confirmat toate infracțiunile ce au fost avute în vedere de acuzare la momentul începerii urmăririi penale, Tribunalul Timișa stabilit că acest aspect nu are relevanță în concret, în speță, cu privire la măsura preventivă luată față de inculpat în condițiile în care sunt îndeplinite în continuare condițiile impuse de art. 148 lit. f Cod procedură penală cu privire la limitele de pedeapsă ale infracțiunii sau infracțiunilor ce se impută inculpatului, precum și cele cu privire la starea de pericol pentru ordinea publică. Totodată, s-a observat că cele trei infracțiuni cu privire la care a fost trimis în judecată inculpatul sunt sancționate de legiuitor cu pedepse având limite mai mari de 4 ani, iar considerentele de ordine publică privind starea de pericol a lăsării în libertate a inculpatului se mențin.

Împotriva încheierii de ședință din 25.08.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, recurs înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA sub nr.6475.1/30 din 2.09.2008.

În motivarea orală a recursului, inculpatul a solicitat să fie judecat în stare de libertate întrucât nu prezintă pericol social pentru ordinea publică.

Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate prin prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art. 3856alin. 3.pr.pen. instanța de recurs apreciază că în mod judicios prima instanță a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, în deplină concordanță cu dispozițiile art. 3001.C.P.P. și 160 C.P.P. precum și art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, recursul fiind nefondat pentru următoarele considerente:

Din probatoriul administrat în cauză până în acest moment procesual se constată că temeiurile faptice ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul continuă să subziste, acestea nefiind înlăturate. Sub acest aspect, instanța de recurs reține și că potrivit dispozițiilor art. 681.C.P.P. art. 139 și 160 C.P.P. măsurile preventive necesită existența presupunerii rezonabile privind săvârșirea faptelor imputate inculpatului, iar față de probatoriul administrat până în acest moment nu există date care să conducă la concluzia că măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul ar fi fost luată cu încălcarea prevederilor legale sau că nu mai există temeiuri care să justifice menținerea acesteia. Totodată, împotriva inculpatului continuă să-și găsească incidența dispozițiile art. 148 lit. f) din Codul d e procedură penală (acuzele ce planează asupra acestuia vizează infracțiuni ce sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptelor în actul de sesizare a instanței, natura infracțiunii, caracterul activității infracționale).

Pe de altă parte, aspectele invocate de inculpat în motivarea recursului nu sunt de natură a conduce la înlăturarea pericolului concret pentru ordinea publică a acestuia, precum și că măsurile preventive necesită existența presupunerii rezonabile privind săvârșirea faptelor imputate inculpatului, iar față de probatoriul administrat până în acest moment există date care susțin acest fapt, neputându-se face aprecieri cu valoare de certitudine în acest moment procesual.

În ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpatului, este adevărat că detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală - și ea nefiind admis să se prelungească dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă; însă în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură "există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate". Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpatului și din consecințele acesteia. Infracțiunea de trafic și consum de droguri de risc aduce atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv circulația liberă a bunurilor, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și protecție a statului. Aceasta atrage și obligația pozitivă a statului, în temeiul articolului 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, de a lua toate măsurile care se impun pentru protejarea efectivă a dreptului la viață, în cauza Osman Marii Britanii, Curtea Europeană statuând că aceasta depășește obligația primară de "adoptare a unei legislații penale efective care să descurajeze comiterea de fapte ce pun în pericol viața unei persoane, legislație dublată de mecanismul care să asigure aplicarea sa, în scopul prevenirii, reprimării și sancționării încălcării prevederilor sale, implicând de asemenea, în anumite circumstanțe bine-definite, o obligație pozitivă a autorităților de a lua preventiv, măsuri de ordin practic pentru a proteja individul a cărui viață este amenințată de actele criminale ale altui individ. În condițiile speței, interesul public impune luarea măsurilor necesare pentru a asigura protecția cetățenilor împotriva comiterii unor fapte ce afectează libertatea personală.

Astfel fiind, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b va C.P.P. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 25.08.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. va obliga inculpatul la plata sumei de 80 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b pr.pen. respinge recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 25.08.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar -.

În temeiul art. 192 al. 2.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 80 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 04 septembrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

Priima instanță -

Red.

Tehnored.CU -10.-

Președinte:Maria Martinescu
Judecători:Maria Martinescu, Victor Ionescu, Anca Nacu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 820/2008. Curtea de Apel Timisoara