Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 862/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.862
Ședința publică din data de 30 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Gabriela Diaconu
JUDECĂTORI: Gabriela Diaconu, Dan Andrei Enescu Cristina
- -
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul - Biroul Teritorial Ploiești
.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 20 august 1972, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul D, împotriva încheierii de ședință din data de 27 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în dosarul nr-, prin care în baza art. 3002alin.1 Cod procedură penală rap. la art. 160 alin.1 Cod procedură penală, a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații și și a fost menținută această măsură.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-inculpat în stare de arest, personal și asistat din oficiu de avocat, apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova, potrivit delegației avocațiale nr.7140/2009, fila 7 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu permisiunea instanței, avocat a luat legătura cu recurentul-inculpat arestat.
Avocat și reprezentantul Ministerului Public, având pe rând cuvântul, precizează că nu mai au alte cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat ori excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat având cuvântul pentru recurentul-inculpat a criticat încheierea atacată pentru netemeinicie, susținând că deși acesta a fost cercetat și judecat pentru o infracțiune gravă, respectiv trafic de persoane, în cauză nu trebuie făcută confuzie cu pericolul concret pentru ordinea publică, soluția pronunțată fiind nelegală, deoarece în motivarea acesteia nu se face vorbire în mod clar în ce constă acest pericol.
A mai arătat că acesta nu mai poate influența desfășurarea procesului verbal întrucât părțile vătămate au fost audiate, fiind administrate probatoriile și în prezent nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, așa încât, nu se mai justifică menținerea acesteia, iar inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
Față de aceste motive a solicitat instanței admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din data de 27 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, înlocuirea măsurii arestării preventive luată față de inculpat cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, invocând disp.art.145 rap.la art.136 și art.139 alin.1 Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Public - având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea soluției pronunțate în cauză de instanța de fond ca legală și temeinică, deoarece și în prezent subzistă temeiurile avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive a inculpatului și nu se impune revocarea acesteia, ținând cont și de circumstanțele reale și personale ale acestuia.
Recurentul-inculpat având ultimul cuvânt, solicitat instanței admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate, deoarece părțile vătămate au fost audiate și nu va încerca să zădărnicească aflarea adevărului.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 27 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în dosarul nr-, în baza art.3002alin.1 Cod procedură penală rap.la art. 160 alin.1 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații fiica lui și, născută la data de 11 mai 1954, aflată în Penitenciarul, județul P și fiul lui și, născui la data de 20 august 1972, aflat în Penitenciarul Mărgineni, județul D și a fost menținută această măsură.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani iar pericolul concret pentru ordinea publică prin lăsarea acestora în libertate, rezultă din modalitatea de comitere a faptelor cu violență.
S-a mai arătat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive justifică în continuare privarea de libertate, dat fiind faptul că această măsură se ia în scopul de a împiedica sustragerea inculpaților de la judecată sau de la executarea pedepsei, dar și pentru a înlătura orice mijloc prin care s-ar încerca zădărnicirea adevărului, influențarea părților sau a martorilor.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că nu mai subzistă temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive împotriva sa, că s-a depășit termenul rezonabil a unei asemenea măsuri și întrucât au fost audiate părțile vătămate și martorii în cauză, nu mai există temerea că acesta ar putea influența cursul procesului.
În final, recurentul a solicitat admiterea cererii sale, casarea încheierii și înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsi localitatea.
Examinând încheierea recurată în raport de actele și lucrările dosarului de fond atașat, de susținerile recurentului, de dispozițiile legale incidente în materie art.300/2 și art.160/b Cod procedură penală, dar ținând cont și de prevederile art.385/6 alin.ultim Cod procedură penală, Curtea constată că recursul inculpatului este nefondat.
Inculpatul - recurent este trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane majore și minore, în formă continuată, fapte prevăzute și pedepsite de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic.art.37 lit.b și art.41 alin.2 Cod penal și art.13 alin.1,2,3 teza a II-a din Legea nr.678/2000 cu aplic.art.37 lit.b și art.41 alin.2 Cod penal.
Ca situație de fapt în sarcina acestuia s-a reținut că în cursul anului 2007, împreună cu coinculpatele și a recrutat prin înșelăciune un număr de cinci părți vătămate, dintre care două minore, iar o altă victimă handicapată psihic și apoi prin amenințări și exercitarea de violențe le-a obligat la practicarea prostituției, sumele de bani obținute prin această activitate fiind însușite de inculpați.
Inculpatul a fost arestat prin încheierea din 05 septembrie 2007 în temeiul art.148 lit.d și f Cod procedură penală, măsura arestării fiind prelungită și apoi menținută de instanțele de judecată.
În primul ciclu procesual prin sentința penală nr.458 din 14 octombrie 2008 Tribunalul Prahovaa dispus condamnarea acestui inculpat la o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare, iar prin decizia penală nr.88 din 02 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, cauza a fost trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe, constatându-se lipsă de procedură cu un alt coinculpat, decizia dispunând menținerea stării de arest a inculpatului.
În prezent, cauza se află din nou pe rolul Tribunalului Prahova având termen de soluționare la data de 07 ianuarie 2010, încheierea recurată fiind una de verificare a măsurii arestării preventive a inculpaților arestați în dosarul respectiv.
Chiar dacă măsura arestării preventive a inculpatului datează de o perioadă destul de îndelungată de timp, Curtea apreciază că temeiurile ce au justificat luarea și menținerea acestei măsuri sunt actuale întrucât lăsarea în libertate a inculpatului - recurent prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol ce rezultă din gravitatea faptelor imputate inculpatului și din împrejurarea că victimele traficate se află într-o situație de vulnerabilitate, deoarece sunt persoane minore sau suferă de afecțiuni psihice.
De asemenea, dispunându-se reluarea judecății la prima instanță, redevine actual pericolul de influențare negativă a cursului procesului, în special în ceea ce privește poziția părților vătămate.
Totodată, Curtea constată că nici persoana inculpatului nu oferă garanții suficiente că poate fi judecat în stare de libertate, întrucât în antecedența sa penală există condamnări pentru infracțiuni de proxenetism și tâlhărie, ultima presupunând folosirea violenței, situație de care este acuzat și în prezenta cauză și anume că în această modalitate părțile vătămate au fost forțate să practice prostituția în folosul inculpatului - recurent și a celorlalți inculpați. Așa fiind, pentru considerentele expuse pe larg mai sus, Curtea apreciază că recursul inculpatului este nefondat și îl va respinge ca atare, în conformitate cu disp.art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 20 august 1972, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul D, împotriva încheierii din data de 27 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 30 noiembrie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Gabriela Diaconu, Dan Andrei Enescu Cristina
- - - - - -
Grefier
Red.GD
Tehnored.EV
4 ex./02.12.2009
dos.f- Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
Președinte:Gabriela DiaconuJudecători:Gabriela Diaconu, Dan Andrei Enescu Cristina
