Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 89/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 89/2009
Ședința ne publică de la 25 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Trif
JUDECĂTOR 2: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 3: Oana Maria
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de
Procuror - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 22 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - secția penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul minor recurent aflat în stare de arest și asistat de avocat cu delegație din oficiu.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța, din oficiu, pune în dicuația părților publicitatea ședinței de judecată având în vedere că inculpatul este minor.
Avocatul desemnat din oficiu lasă la aprecierea instanței declararea ședinței ca fiind nepublică.
Reprezentanta parchetului solicită a se declara ședință nepublică.
Instanța, în temeiul art. 482.pr.penală declară ședință nepublică.
Întrebat fiind, inculpatul învederează instanței că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Instanța având în vedere dispozițiile art. 385/14 alin.1/1 pr.penală și art. 70.pr.penală pune în vedere inculpatului dreptul de a fi ascultat de instanța de recurs sau de a nu face nicio declarație, atrăgându-i-se atenția că tot ceea ce declară poate fi folosit împotriva lui.
Față de împrejurarea că toți inculpatul recurent a consimțit să dea declarație în fața instanței de recurs, Curtea procedează la audierea acestuia, declarația fiind consemnată în proces verbal separat, atașat la dosarul cauzei.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocatul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se dispune continuarea judecării cauzei cu inculpatul în stare de libertate. Precizează că inculpatul minori a fost condamnat de către instanța de fond la 9 luni închisoare din care se deduce perioada de arest preventiv, astfel că în temeiul art. 160 alin.2 pr.penală se poate dispune punerea inculpatului în libertate. Prin menținerea măsurii arestării preventive s-ar ajunge ca până la soluționarea apelului acesta să execute pedeapsa de 9 luni închisoare. Solicită a se avea în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, și în raport de vârsta acestuia (17 ani) măsura preventivă a arestării este deosebit de excesivă.
Mai arată că dacă hotărârea de condamnare ar rămâne definitivă, în ziua următoare inculpatul ar beneficia de liberare condiționată.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii penale atacate precizând că în cauză nu au intervenit elemente noi, împotriva inculpatului s-a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat - 9 acte materiale cu un prejudiciu de 8720 lei care nu a fost recuperat, astfel că se impune menținerea stării de arest.
Inculpatul având ultimul cuvânt solicită judecarea lui în stare de libertate deoarece nu se va sustrage cercetării judecătorești și mai învederează instanței că nu a fost vizitat de familie d e mai bine de 2 săptămâni.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Constată că prin încheierea penală din 22 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - secția penală în dosarul nr- s-a dispus în baza art. 160/h, art. 160/b și art. 300/2 pr.penală menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului minor.
Prin aceeași încheiere s-a dispus în baza art. 139 alin.2 pr.penală respingerea cererii de revocare a măsurii arestării preventive a inculpatului iar în baza art. 139 alin.1 pr.penală respingerea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea.
În motivarea acestei încheieri, Tribunalul a reținut următoarele:
Temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă și în prezent și nu au apărut modificări care să impună punerea în libertate a inculpatului.
Probele administrate în cauză conduc la presupunerea rezonabilă că inculpatul săvârșit faptele de care este acuzat, presupunere întărită și de soluția de condamnare pronunțată de instanța de fond. S-a mai arătat că inculpatul este acuzat de săvârșirea unui număr de 11 acte materiale de sustragere, cauza fiind complexă.
Măsura arestării preventive a fost analizată și din perspectiva art. 5 CEDO precum și prin prisma disp. art. 37 lit.b din Convenția privind drepturile copilului, Tribunalul concluzionând că raportat la persoana minorului, împrejurările săvârșirii faptei, complexității cauzei și existența unei soluții de condamnare impun menținerea stării de arest preventiv a inculpatului.
Pentru aceleași considerente au fost respinse și cererile de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire a acestei măsuri cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea formulată de inculpatul.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen, nemotivat, inculpatul.
Personal și prin apărător desemnat din oficiu, inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și punerea sa în libertate.
În motivarea recursului, Se arată că inculpatul a.fost arestat preventiv la data de 27 februarie 2009, iar raportat la pedeapsa aplicată de către instanța de fond, de 9 luni închisoare, termenul liberării condiționate este îndeplinit, icnulaptule xecutând 1/3 din pedeapsă. Inculpatul este încă minor, regretă faptele săvârșite și dorește să-și continue studiile, săvârșirea faptelor datorându-se anturajului. În aceste condiții se apreciază că nu se mai impune menținerea stării de arest preventiv.
Curtea de apel examinând încheierea penală atacată, prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, constată că recursul inculpatului este fondat și va fi admis, din următoarele considerente:
Prin sentința penală nr. 97/05.05.2009 pronunțată de Judecătoria Hunedoara inculpatul recurent a fost condamnat la o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit.a, e, g, i cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 cod penal, art. 99 și următoarele cod penal, art. 74, 76 lit.c cod penal.
Inculpatul recurent a fost arestat preventiv la data de 27 februarie 2009 executând până în prezent 4 luni închisoare.
Cauza se află pe rolul Tribunalului Hunedoara, inculpatul alături de alt coinculpat declarând apel în cauză.
Curtea, raportat la pedeapsa aplicată inculpatului recurent de 9 luni închisoare, la împrejurarea că până în prezent a executat în detenție preventivă 4 luni închisoare, apreciază că nu se mai impune menținerea stării de arest a inculpatului, cu atât mai mult cu cât în propia cale de atac nu i se poate înrăutăți situația, iar pedeapsa ce i-a fost aplicată de către instanța de fond nu se mai poate modifica în sensul majorării ei.
Se mai apreciază de către C că menținerea stării de arest preventiv a inculpatului ar echivala cu anticiparea unei pedepse înainte ca acesta să fie judecat definitiv, astfel că recursul declarat de inculpat este fondat și va fi admis în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit.d pr.penală.
În baza art. 192 alin.3 pr.penală cheltuielile judiciare efectuate în recurs rămân în sarcina statului.
Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în sumă de 100 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 22 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - secția penală în dosarul nr- și în consecință:
Casează încheierea penală atacată numai sub aspectul dispozițiilor privind menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului și rejudecând cauza în aceste limite:
Revocă măsura arestării preventive a inculpatului - fiul lui și, la 06 iunie 1992 - luată prin încheierea penală nr. 43/27 februarie 2009 pronunțată de Judecătoria Hunedoara în dosarul nr-.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 2/27 februarie 2009 emis de Judecătoria Hunedoara prin încheierea penală nr. 43/27 februarie 2009 în dosarul nr-, dacă nu se află arestat în altă cauză.
Menține în rest celelalte dispoziții ale încheierii penale atacate.
În baza art. 192 alin.3 pr.penală cheltuielile judiciare efectuate rămân în sarcina statului.
Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în sumă de 100 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 25 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. DG
Tehnored. VV 2 ex/26.06.2009
Președinte:Sanda TrifJudecători:Sanda Trif, Dana Ghițoaica, Oana Maria
